Robi din Las Fierbinţi şi vise de dragoste la Cotroceni
Sîntem conduşi spre pierzanie de
indivizi „supra-talentaţi” şi strîngători. Sîntem manipulaţi de jurnalişti
jucăuşi şi jucători, la rîndul lor, manipulaţi şi unşi (prin instruire
asiduă şi condiţionată) cu fel de fel de grade, cu masterate şi doctorate
la vîrsta pensionării. O entitate cu multiple funcţiuni, de la un post de
televiziune controlat din vîrf, a ieşit la tablă nestrigată, a vorbit
precum papagalul iar noi ar trebui să ştim răspunsul la întrebările: ce
este boala psihică, cum să ne păzim de ea şi de ce întotdeauna parvenitul
reuşeşte să-şi muşte propriile degete? Frumoasă cacialma, dragă Robi din
Las Fierbinţi! Ameţit de
aerul tare al Puterii, „colonelul” s-a grăbit să se tăvălească public în
mlaştina în care, în secret, s-a simţit tot timpul confortabil. Dacă
într-adevăr a lucrat cu capul acoperit, înseamnă că ştie sigur de la
americani (?) cine va fi înscăunat
la
Cotroceni , şi a ales momentul potrivit pentru a renunţa
public la vechea soldă cu termen scadent la încheierea actualului mandat
prezidenţial, avînd în vedere că viitorii şefi ai S.R.I şi S.I.E vor fi
numiţi de către noul preşedinte al României, care automat se va
descotorosi de slugoii cu ştate vechi. Fiecare, cu gaşca lui! „Colonelul”
putea trece în rezerva de spital, apelînd la psihiatru, fără tot circul demn de
milă şi de silă, pentru că, oricum, urma să fie deconspirat. Dar, ce s-a
gîndit? Să folosească bomba servită de preşedinte. Gestapo-vistul de
la
Tv. nu s-a
detonat pînă acum pentru că era vorba despre
niscaiva avantaje. Aşadar, Robi, să te prezinţi mîine la şcoală tuns zero,
de mînă cu cel care îţi trimitea fluturaşul. Un spectacol pe cinste,
regizat de gondolier! Prietenii ştiu de ce „colonelul” a ales să-şi dea cu
capul un şut un fund, adică să facă un pas înainte, în lizing, către next
level. Unii avansează doar prin astfel de extemporale cutezătoare, care
i-au marcat încă de pe băncile şcolii.
"Read More"
Lustragii cu crema şi peria de
pantofi la epoleţi
Colonelul, în ghilimele, a aruncat
pietroiul în baltă stătută şi-a reuşit să stropească toată presa, pardon,
s-o stropşească, să producă o isterie în masă. Adică Robi a devenit un os
care a înecat toată presa. Cunoaştem cu toţii că depresia e o boală ca
oricare alta şi se tratează la medic. Robi însă e sub demnitatea umană!
Adică se dă vedetă, deşi e fan amphetaminic al preşedintelui. Cum să aibă
boală la cap, el, colonel al diversiunii! Se apropie finalul de mandat
prezidenţial, iar unii ziarişti de „talia” înverşunării lui Robi, adică
nişte gradaţi din ăştia low cost, buni de folosit în situaţii de urgenţă,
lustragii cu crema şi peria de pantofi la epoleţi, ştiind că nu vor mai
putea lătra nici măcar la lună după alegeri, intră în sevraj şi au nevoie
urgent de medic. Preşedintele ştie de ce şi nu se supără. În România,
sîrbele mari sînt făcute de structuri şi servicii mai mult sau mai puţin
secrete şi discrete. Mare scofală!
Animalul cel slab e întotdeauna
sortit pieirii
Uitaţi-vă la cîţiva dintre
indivizii care şi-au depus candidatura pentru prezidenţiale! Unii trebuie
să-şi ducă psihicul într-un service pentru reparaţii capitale, altfel,
dacă încape pe mîna lor, poporul va fi trimis în spam. Matusalemicii care
au vise de dragoste cu Cotroceniul, au nevoie de asistente plătite ca să
nu confunde baia cu bucătăria, nu de semnături adunate cu arcanul. La 73
de ani să te visezi preşedinte al Ţării, e de-a dreptul periculos! Toate
acestea ne plac şi mai vrem. De 25 de ani îi votăm pe măcelarii chiaburi!
Şi pentru că sîntem în drum spre abator, îi vom vota din nou, pentru ca ei
să-şi poată ţine din cîştigurile lor „mizerabile” bone filipineze, să-şi
trimită copiii în grădiniţe şi şcoli private de lux, să-şi alimenteze
maşinile zburătoare şi reşedinţele luxoase, care fac cît leafa
cetăţeanului român pe un secol. Cum să trăiască haitele acestea de
cleptocraţi precum amărîţii de la bloc sau de la sat?, cînd pot impune
legea selecţiei naturale. Animalul cel slab e întotdeauna sortit pieirii.
Cu cît mai drastice şi distructive măsurile împotriva poporului, cu atît
mai la îndemîna lor, trădarea, jaful naţional, escrocheria, dispreţul faţă
de lege şi faţă de turmă.
(Acesta este un pamflet. Orice
asemănare cu personaje reale este întîmplătoare, dar de netăgăduit.)
Maria Diana Popescu, Agero
Comments