Biografia secretă a agentului CIA, Fidel Castro
Articol
de: Cristina
Ionescu
la data: 23/12/2012 12:10:00
Fidel
Castro a rezistat la putere peste jumatate de secol, supravietuind multor
tentative de asasinare si comploturi internationale, ba chiar si prabusirii
comunismului. S-au scris despre el mii de carti, au fost avansate sute de
ipoteze si de teorii menite sa explice acest destin cu totul iesit din comun.
Timp de decenii, americanii l-au prezentat drept pionul rusilor din America
latina, un "cap de pod" al comunismului la poarta Statelor Unite. Mai putin
cunoscut este, insa, faptul ca Moscova nu a fost niciodata convinsa de
"sinceritatea" convingerilor "marxiste" ale lui Castro.
Fidel
Castro, suspectul de serviciu
In
noiembrie 1959, la Havana sosea corespondentul TASS (agentia sovietica de
informatii) Aleksandr Ivanovici Alexeev. Era la mai putin de un an de la
cucerirea puterii in Cuba de catre Fidel Castro si oamenii sai (decembrie 1958).
Corespondentul TASS nu era, insa, un personaj obisnuit. Pe numele sau adevarat
Aleksandr I. Sitov, jurnalistul avea o indelungata si plina de succese cariera
in KGB. Ca ofiter sovietic de influenta, Sitov (alias Alexeev) utilizase mai
multe identitati false in misiunile secrete din Franta (1946-1951), Olanda
(1951-1954) si Argentina (1954-1958). Sitov, care vorbea perfect spaniola,
fusese trimis in Cuba in 1959 cu o misiune speciala: colectarea de informatii
secrete privind biografia noului lider cubanez, Fidel Castro, pe care sovieticii
il considerau atunci un fel de "cal troian" al americanilor, si a carui
"Miscare" venise la putere in Cuba in urma unei operatiuni a CIA. Spre sfarsitul
lui 1959, sovieticii aveau informatii disparate despre Fidel Castro, pe care
doreau sa le verifice in Cuba. Directoratul 2 din KGB il considera pe Fidel
Castro o "super-cartita", infiltrata cu abilitate de CIA pentru a discredita
comunismul in America Latina. Carlos Franqui, un apropiat al lui Fidel Castro,
scrie in "Family Portrait with Fidel": "CIA, care apare public drept inamicul
lui Fidel, i-a fost in realitate intotdeauna un aliat", comentand debarcarea
nereusita a emigrantilor cubanezi de la Playa Giron ("Golful Porcilor").
Teroristul de dreapta Orlando Bosh, care a luptat impotriva lui Fidel Castro la
mijlocul anilor '60, a avertizat mediile emigrantilor cubanezi din Florida sa nu
se increada in afirmatiile CIA daca vor sa lupte contra lui Castro. Era oare
Fidel un "cal troian" al CIA, infiltrat in blocul sovietic? A devenit el, oare,
un "cal troian" al KGB-ului? Sau era un "cal troian" al iezuitilor, cei care
l-au format in adolescenta pentru misiuni secrete?
Fidel
Castro, educat de ordinul Iezuitilor pentru "misiuni
confidentiale"
Pe
numele sau complet Fidel Alejandro Castro Ruz, s-a nascut la 13 august 1926 la
Biran, o mica asezare fondata de "United Fruit Company" langa Mayari, aproape de
Nipe Bay, pe coasta de nord a provinciei Oriente. Primii cinci ani Castro i-a
petrecut la Manacas Estate, proprietatea tatalui sau. Intr-un amplu interviu
acordat preotului brazilian Frei Betto in 1985, Fidel Castro a dat multe detalii
interesante privind copilaria sa. El afirma ca a fost fructul legaturii
extraconjugale dintre tatal sau - Angel Castro - si o servitoare de la mosia lor
din Biran, Lina Ruz. Fidel Castro nu a fost singurul copil al celor doi. Mai
multi ani a fost nevoit sa locuiasca in casuta construita de Angel Castro
metresei sale. Astfel, sustine Castro, tatal sau a avut, ani de zile, doua
familii si doua locuinte. Abia dupa moartea sotiei legitime, Angel Castro s-a
insurat cu mama lui Fidel. Faptul ca era un bastard, subliniaza Castro, nu era
cea mai grea problema. Cuba era plina de bastarzi, in prima jumatate a
secolului. Problema dramatica era ca provenea dintr-o "relatie bigama", sustine
Castro in cartea calugarului Frei Betto, ceea ce atat societatea cubaneza cat si
Biserica Catolica condamnau ferm. De aici a decurs un alt mare necaz si
traumatism care i-a marcat copilaria: pana la sapte ani, cand trebuia sa mearga
la scoala, Castro nu a avut nume. Nu a fost botezat! Acest fapt l-a marcat ani
de zile. Deoarece nu fusese botezat, prietenii de joaca il strigau "Evreul",
desi ambii parinti erau catolici.
Cand
Castro a ajuns la varsta scolarizarii, parintii l-au trimis la Santiago de Cuba,
capitala provinciei Oriente, la "La Salle School", scoala organizata si condusa
de misiunea "Fratilor Crestini". Mai tarziu, Fidel a fost transferat la "Dolores
School", scoala care apartinea ordinului iezuit. Un ordin care reprezinta in
fapt, de cateva secole, serviciul secret al Vaticanului. In 1942, Fidel Castro
se inscrie la "Belen High School", liceu condus tot de iezuiti. Adolescent,
Fidel Castro se remarca prin tinuta sa atletica, prin memoria fotografica si
prin logoreea cu care isi exaspera colegii. La "Belen High School", Fidel il are
drept mentor spiritual pe parintele iezuit Alberto de Castro (nici o legatura de
rudenie). Un preot, mare admirator al "Falangei" dictatorului spaniol Francisco
Franco, si care nutrea totodata puternice resentimente anti-americane. La "Belen
High School", parintele Alberto de Castro intemeiase o societate de tip elitist,
numita "Convivio", in care a atras adolescentii care manifestau "talente
politice". "Convivio" reprezinta un moment important pentru formarea
intelectuala si politica a adolescentului Fidel Castro. "Convivio" milita pentru
o America Latina hispanica, unita, opusa imperialismului anglo-saxon. In 1943,
discipolii al caror mentor spiritual era parintele iezuit Alberto De Castro
semneaza un "pact secret" in acest sens, prin care se angajeaza sa lupte toata
viata pentru idealurile lui "Convivio". Este usor de observat ca in spatele
hispanismului se ascundea catolicismul, iar in spatele anglo-americanilor
religia protestanta, impotriva careia luptau iezuitii, ca serviciu secret al
Vaticanului. Fidel Castro absolva "Belen High School" in 1945. Un alt parinte
iezuit al facultatii, Armando Llorente, profesor de spaniola si retorica, a spus
cu acea ocazie despre tanar: "Fidel Castro este un om al destinului. In spatele
lui se afla mana lui Dumnezeu. El are o misiune de indeplinit, si o va indeplini
impotriva oricaror obstacole". Cuvinte profetice, care s-au adeverit in
urmatorii 50 de ani din viata lui Fidel Castro. Care era, oare, acea misiune pe
care iezuitii i-au incredintat-o si pentru care l-au format la "Belen High
School" si in randurile societatii secrete "Convivio"? Un raspuns la aceasta
intrebare ar putea da, probabil, doar Vaticanul. Fidel Castro se inscrie la
"Catolic University of Havana", la Facultatea de Drept.
Fidel
Castro, protejatul lui William Wieland, seful Biroului caraibian din
Departamentul de Stat
La
12 octombrie 1948, pe cand mai era inca student la "Havana Catolic University",
Fidel Castro se insoara cu Mirtha Diaz Balart, studenta la Filosofie. Alt punct
"negru" in ochii KGB-ului, pentru ca atat tatal, cat si fratele Mirthei lucrau
in Ministerul de Interne al presedintelui Carlos Prio Socarras (1948-1952).
Acest detaliu a ramas secret pana la 17 iulie 1954, cand Fidel Castro se afla
deportat pe Insula Pinilor, dupa asediul nereusit asupra garnizoanei Moncada
(1953). "Radio Havana" a difuzat un comunicat scurt prin care se dezvaluia ca
Mirtha Balart, sotia lui Fidel Castro - cel mai cunoscut "oponent" al regimului
Batista - se afla pe statul de plata al Ministerului de Interne, si aceasta de
ani de zile. La 21 iulie 1954, cateva zile dupa difuzarea comunicatului, sora
lui Fidel Castro - Lidia - l-a vizitat pe Insula Pinilor, confirmandu-i stirea.
Ca si cum Fidel nu stia unde lucrau socrul si cumnatul sau! Era oare Mirtha omul
de legatura intre Castro si Ministerul de Interne cubanez? In 1948, cand se
insoara cu Mirtha Balart, a devenit oare, Fidel Castro "oponentul de lux" al
regimului? Cateva luni mai tarziu, Castro are un conflict violent cu un individ
numit Camaid. Pentru a evita, chipurile, problemele cu autoritatile cubaneze,
Castro si Mirtha se refugiaza pentru un an si jumatate in Statele Unite.
Explicatia data este totusi putin probabila, daca tinem seama ca atat tatal, cat
si fratele ei lucrau in Ministerul de Interne de la Havana. KGB-ul a fost
intrigat in mare masura nu atat de faptul ca Fidel Castro si sotia sa au
domiciliat, timp de peste un an, in SUA, ci pentru ca un individ cu
temperamentul lui Fidel a disparut total in acest an si jumatate. Nimeni - nici
macar prietenii sau rudele cele mai apropiate - nu stie ce a facut in tot acest
timp. Pentru KGB aceasta "disparitie" a lui Fidel in SUA a ridicat mari semne de
intrebare. Operatiunile CIA contra URSS se purtau mai ales prin agenti dubli,
astfel ca Directoratul 2 din KGB trebuia sa aiba o "harta" precisa a miscarilor
"obiectivului". KGB a devenit, de pilda, extrem de iritat cand a descoperit ca
Hafizullah Amin - pe care il socotea omul sau la Kabul - rezidase ani de zile,
ca student, in Statele Unite, iar serviciul sovietic nu stiuse nimic despre
acest capitol.
Tot
din aceasta perioada tulbure din viata lui Fidel Castro dateaza si relatiile pe
care viitorul "El Lider Maximo" le intretinea cu diplomatul american William A.
Wieland. Intr-un document oficial al Congresului SUA din cadrul audierilor
privind inceputurile carierei diplomatice a lui William Wieland se arata ca in
timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial diplomatul american a rezidat la
Havana, sub identitatea Arturo Montenegro. Mai multi apropiati ai lui Castro
sustin ca cei doi s-au "imprietenit" inca de pe atunci. Motivele pot fi doua.
Cum am aratat, Castro a fost initiat de iezuiti intr-o structura secreta de
spionaj, inca din adolescenta. Este, asadar, posibil ca tanarul Castro (17 ani)
sa se fi apropiat si "imprietenit" cu William Wieland ca parte a unei misiuni
confidentiale incredintate de mentorul sau spiritual, parintele Alberto De
Castro. O alta ipoteza pune "prietenia" brusca dintre tanarul Castro si
diplomatul american William Wieland pe seama schimburilor de informatii secrete
dintre iezuiti si serviciile de spionaj americane din spatiul caraibian generate
de razboi si in care Fidel era, probabil, folosit ca mesager. In 1948 William
Wieland (membru in "Council on Foreign Relations") a fost promovat in
Departamentul de Stat de nu mai putin de patru ori in doar noua luni, ajungand
atasat de presa in Brazilia. Ambasadorul american William Pawley a semnalat la
Departamentul de Stat ideile de stanga ale lui William Wieland, care a fost
transferat curand in Columbia, ca viceconsul. In 1948, la Bogota s-a desfasurat
o ampla rascoala-armata contra Conferintei Ministrilor de Externe din tarile
latino-americane, rascoala la care a participat si tanarul Fidel Castro, care
avea pe atunci 22 de ani.
Raportul
Congresului american "Communist Threat to the US" documenteaza la pag. 725, 756
si 806 asupra activitatilor comune de la Bogota ale lui William Wieland, Fidel
Castro, precum si ale altui diplomat american, Roy Rubbotom, asistent al
secretarului de stat si sef direct al lui Wieland din perioada aceea. Dupa 1952
- cand Fidel a devenit "oponentul" regimului Batista - William Wieland a ajuns
seful Biroului Caraibian din Departamentul de Stat si "protectorul" lui Fidel
Castro. Legaturile lui Castro cu Wieland au atras atentia KGB-ului si din alt
punct de vedere. Fulgencio Batista s-a refugiat din Cuba la Miami la 1 ianuarie
1959. In mod normal, Statele Unite recunosc un nou guvern din spatiul
latino-american dupa o perioada de timp, pentru a observa cum isi indeplineste
noul regim obligatiile internationale. De regula, Washingtonul asteapta mai
intai recunoasterea noului regim de catre alte state latino-americane. In cazul
regimului Castro a fost insa exact invers. La 7 ianuarie 1959, sase zile dupa
refugierea lui Batista la Miami, Statele Unite recunosteau regimul Castro. O zi
doar dupa intrarea lui Fidel si a oamenilor sai in
Havana!.
Castro,
"protejat" de "Council on Foreign Relations"
Raportul
din 1961 al lui "Senate Internal Security Subcommittee" - "Communist Threat to
the US Through the Carribbean" - include numeroase marturii ale unor membri
marcanti ai Guvernului Statelor Unite care au sustinut cu fermitate ideea ca
Fidel Castro n-ar fi ajuns niciodata la putere in Cuba fara sprijinul
"prietenilor" sai din Departamentul de Stat si fara "ajutorul" CIA. Intamplator
sau nu, "prietenii" lui Fidel Castro de la Departamentul de Stat si CIA erau, in
acelasi timp, si membri ai influentei organizatii "Council on Foreign Relations"
(Consiliul pentru Relatii Externe), care sustinea diplomatic URSS si statele
comuniste. Cunoscutul editorialist Drew Pearson dezvaluia, la 23 mai 1961, ca in
mediile diplomatice de la Washington persista zvonul potrivit caruia CIA il
ajutase efectiv pe Castro sa ajunga la putere in Cuba. Primul argument: Fidel
primise arme din SUA prin "International Armaments Corporation" (IAC), aceeasi
companie care, la ordinul CIA, ii inarmase si pe pucistii din Guatemala in
timpul loviturii de stat contra guvernului de stanga al lui Jacobo Arbenz.
Patronul lui IAC era Samuel Cummings, fost ofiter operativ al CIA. Legaturile
lui Cummings cu Castro si vanzarile de arme sunt bine documentate de Alexandra
Obrenovich in "Who is responsible", New York, Carlton Press, 1962. Printre
altele, in carte se afirma ca un ofiter CIA, Robert Chapman, a petrecut timp
indelungat in muntii Sierra Maestra cu Fidel si Raul Castro, pe post de
consilier pentru lupta de gherila. Al doilea argument: intre octombrie 1957 si
mijlocul lui 1958, CIA l-a finantat in secret pe Fidel cu 50.000 de dolari,
subventie trimisa la o banca din Santiago de Cuba. Al treilea argument: campania
de presa "pro-Fidel" din Statele Unite, dupa 1957. In cursul vizitei sale in SUA
din aprilie 1959, Castro a beneficiat de o mediatizare pozitiva absolut
remarcabila. In aprilie 1959, la New York, a avut loc si un eveniment mai putin
mediatizat: la sediul lui "Council on Foreign Relations" (CFR), Fidel a fost
invitat sa sustina conferinta "Cuba si Statele Unite". Este interesant ca vizita
lui Castro la CFR este unul dintre secretele cel mai bine pastrate ale
organizatiei si ale calatoriei lui "El Lider Maximo" in SUA din aprilie 1959. Un
al doilea moment pastrat secret a fost intalnirea avuta cu acelasi prilej de
Fidel cu un reprezentant al CIA. Timp de o ora, Castro si reprezentantul CIA au
discutat "prieteneste", intr-o spaniola fluenta, iar reprezentantul CIA a
descris apoi atitudinea lui Castro drept "receptiva, responsabila si
intelegatoare". Subiectele convorbirii au ramas, insa, strict
secrete.
Fidel
Castro si cercul homosexualilor
Printre
altele, KGB-ul a descoperit si faptul ca multi dintre apropiatii lui Fidel
Castro erau homosexuali. In perioada studentiei la "Catholic University of
Havana", Castro facea parte dintr-un grup de homosexuali dintre care isi
recrutase cei mai apropiati prieteni. Cel mai important dintre acestia a fost
Alfredo Guevara (nici o legatura cu Che Guevara). Acesta a calatorit cu Fidel
Castro in 1948, in Columbia, unde cei doi au luat parte la rascoala armata
contra Conferintei Ministrilor de Externe din statele latino-americane.
Ulterior, Castro l-a adus pe Alfredo Guevara in guvernul format dupa 1 ianuarie
1959. Fratele lui Fidel Castro - Raul Castro - a fost exmatriculat de la "Belen
High School" imediat dupa ce fusese surprins in plin act homosexual. Printre
asediatorii garnizoanei Moncada, ca si printre cei care l-au urmat pe Fidel
Castro in muntii Sierra Maestra, erau mai multi homosexuali si lesbiene notorii:
Celia Sanchez, Armando Hart, Melba Hernandez sau Jose Martinez Paez sustineau
public ca provin din "masele exploatate", in timp ce KGB-ul a descoperit ca
apartineau cu totii unui mic segment din societatea liberala cubaneza, a
homosexualilor, erau cu totii bogati si vorbeau perfect engleza. Nici unul
dintre ei nu a avut, insa, vreo legatura cu Partidul Comunist. In 1960, doi
tineri matematicieni americani care lucrau pentru "National Security Agency" -
William H. Martin si Vernon F. Mitchell - s-au refugiat in URSS. Curand, s-a
descoperit ca cei doi erau homosexuali. Devenita publica, relatia dintre cei doi
a condus la demiterea directorului de personal al NSA si a inca 26 de
functionari, acuzati de deviatii sexuale. KGB-ul a tras concluzia ca accesul la
putere in Cuba a lui Fidel Castro a coincis cu existenta unui grup important de
homosexuali in Departamentul de Stat si serviciile secrete
americane.
Suspiciunile
sovietice legate de debarcarea esuata de la Playa Giron (Golful
Porcilor)
Trei
luni dupa instalarea Administratiei Kennedy la Washington si doar patru luni
dupa zborul lui Iuri Gagarin in spatiu, in dimineata zilei de 7 aprilie 1961,
1400 de exilati cubanezi veniti din Miami au debarcat la Playa Giron ("Golful
Porcilor"). In prima faza, debarcarea a fost un succes total. Conform planului
aprobat de presedintele Kennedy, aviatia americana urma sa sustina invazia. In
ultimul moment insa, Kennedy a anulat participarea lui "US Air Force" la
operatiune. Astfel, aviatia militara a lui Fidel Castro a intrat in actiune fara
sa intampine vreo rezistenta. Din acel moment, debarcarea s-a transformat
intr-un adevarat dezastru. Circa 1100 de exilati cubanezi au fost luati
prizonieri de fortele lui Castro. Acesta a atribuit victoria nu faptului ca "US
Air Force" nu a participat la debarcare, conform planului, ci poporului cubanez
"strans unit in jurul liderului de la Havana". Primele comentarii din presa
sovietica reflectau consensul general ca banda de "aventurieri" a lui Fidel
Castro isi traia ultimele clipe. Dupa esuarea debarcarii, o mica echipa KGB -
formata din ofiteri de contrainformatii - a primit ordinul de a ancheta, in
secret, cauzele esecului debarcarii. Sovieticii aveau mari suspiciuni, mai ales
din momentul in care presedintele Kennedy interzisese participarea aviatiei
americane la debarcarea de la "Golful Porcilor". Descoperirile echipei de
ancheta a KGB-ului au fost deosebit de interesante. Desi Eisenhower (in cursul
mandatului caruia a fost conceput planul debarcarii) si Kennedy sustineau ca
interventia din Cuba nu va fi decat o alta Guatemala, Fidel Castro a primit
asigurari, inca din anul 1960, ca lucrurile nu vor sta asa. Mai intai,
operatiunea s-a dovedit a fi cel mai prost pastrat secret din istoria militara a
SUA. Planul de invazie al CIA a fost pe larg prezentat in presa americana de
"New York Times", "Time", agentiile UPI si AP, cu mult inaintea declansarii
invaziei. Astfel, Fidel Castro si maiorul Felix Duque au inspectat plaja de la
"Golful Porcilor" inca din noiembrie 1960, cu cinci luni inainte de invazie. Cu
doar o luna inaintea atacului, profesorul Ronald Hilton - editorul de la
Stanford al lui "Hispanic American Report" - s-a ocupat de toate detaliile
planului. Cu doua zile inaintea invaziei, doua avioane ale exilatilor au
survolat Havana si Santiago de Cuba. Echipa KGB-ului a mai descoperit ca cea mai
mare parte a munitiei si echipamentului de comunicatie al exilatilor fusese
plasat pe un singur vas, "Houston", care s-a scufundat inca de la inceputul
debarcarii, lasand exilatii fara mijloace de comunicare. Exista si alte
"coincidente" nefericite descoperite de KGB - care a considerat intreaga
debarcare o "intoxicare" a CIA -, dar un amanunt foarte interesant merita
neaparat amintit aici: KGB-ul a descoperit ca, de mai multe ori in 1957, apoi in
ianuarie 1958, Kennedy (de religie catolica) a vizitat, in secret, Cuba. L-a
intalnit oare pe Fidel Castro? Intrebare legitima, pentru ca in "The Strategy of
Peace" din 1960 JFK a comparat miscarea lui Castro cu revolutia americana si l-a
declarat pe Fidel Castro un Simon Bolivar contemporan.
Diversiunea
numită “criza rachetelor”
Kremlinul
a vazut intotdeauna in Fidel Castro un individ volatil, nedisciplinat, un
aventurier provenit din mica burghezie şi aservit americanilor. Hrusciov s-a
gandit sa-l inlocuiasca cu un "comunist ortodox", in care Kremlinul sa aiba
incredere. Folosindu-se de ambasadorul URSS la Havana, un experimentat agent KGB
- Serghei Mihailovici Kudriavtev -, Hrusciov a incercat mai intai o lovitura de
stat prin care se urmarea inlocuirea lui Fidel cu comunistul Anibal Escalante.
Castro a descoperit repede complotul pus la cale de Sectia Operatiuni a KGB la
inceputul lui 1962, dar a preferat sa mai astepte, ca sa surprinda intreaga
ramificatie a intrigii. A actionat abia in mai 1962, cu discretie, cand i-a
arestat prin surprindere pe toti complotistii cubanezi, a anihilat elegant
reteaua KGB-ului din Cuba si l-a expulzat pe ambasadorul Kudriavtev, sub
pretextul formal al amestecului in treburile interne ale Cubei. Pe 30 mai 1962,
ambasadorul sovietic Serghei Kudriavtev a fost nevoit sa paraseasca Cuba.
Hrusciov a incercat atunci ceva mult mai simplu: sa provoace o invazie americana
care sa-l schimbe pe Castro, fara ca sovieticii sa fie cu ceva implicati.
Potrivit "Memoriilor" sale, Hrusciov a avut ingenioasa idee a instalarii de
rachete in Cuba in timpul unei vizite in Bulgaria, dupa esecul primului puci de
la Havana, intre 14-20 mai 1962. Lui Castro i s-a spus ca rachetele sovietice
aveau rolul sa-l "protejeze". Putin probabil, insa, ca aceasta teorie sa fi fost
agreata de Fidel, care stia foarte bine ca sovieticii abia incercasera sa-l
inlocuiasca cu Escalante. Prudent, Hrusciov nu a trimis insa in Cuba si focoase
nucleare, pentru ca nu dorea, de fapt, un conflict de amploare cu Kennedy.
Hrusciov nu a luat in calcul, insa, faptul ca presedintele Kennedy nu va
reactiona imediat la desfasurarea rachetelor din Cuba, iar CIA - prin traditie
alarmista - nu s-a lasat de aceasta data impresionata. Hrusciov a inteles ca
americanii nu aveau de gand sa deconspire relatia cu liderul cubanez, asa ca a
ordonat retragerea rachetelor sovietice, dupa ce obtinuse, in prealabil,
retragerea rachetelor americane, cu focoase nucleare, din
Turcia.
Hrusciov
nu a inteles, de fapt, ca presedintele Kennedy stia mai multe decat el despre
Fidel Castro. De curand au fost date publicitatii documente privind tratativele
secrete de la ONU si Havana, dintre mesagerii americani si cei cubanezi, privind
o reglementare diplomatica a divergentelor. Format la scoala de spionaj a
iezuitilor ("Convivio"), Castro si-a oferit serviciile mai intai CIA. Apoi le-a
oferit sovieticilor. Fidel Castro ramane o enigma, dupa aproape jumatate de
secol de conducere a Cubei.
Tag-uri:
Fidel
Castro
(1) Serghei
Mihailovici Kudriavtev
(1) Mirtha
Diaz Balart
(1) El
Lider Maximo
(1) adevarul
despre Fidel Castro
(1) Alberto
De Castro
(1)
ATAC
DE CONSTANTA
http://www.atacdeconstanta.ro/articole/4321-biografia-secreta-a-agentului-cia-fidel-castro.html
Comments
Degeaba faci joc dublu,triplu,ca in final tu faci jocul UNEI SINGURE PUTERI!
dai informatii americanilor,rusilor,cecenilor,britanicilor,Vaticanului,dar in realitate de profitat profita doar O SINGURA FORTA:aceea care te-a recrutat,aceea care te-a instruit,aceea IN CARE CREZI,si aceea care te-a platit gras.Pentru ca CASTRO putea bine-mersi sa dea informatii false KGB-ului,si sa faca jocul americii,ceea ce de fapt a si facut,ca alminteri de multa vreme era el in sicriu,daca era contra Americii.
PS:sunt unii care spun ca America a pierdut razboiul din Vietnam.In realitate America a castigat razboiul cu VIetnam: vietnamul a pierdut 1 milion de civili,iar apoi mii de refugiati vietnamezi care au fugit in Filipine,in America,in Indonezia si in toata planeta,iar Vietnamul nu a reusit mare lucru sa isi dezvolte economic.
NU CONTEAZA CUM TERMINI RAZBOIUL,CONTEAZA CUM NEGOCIEZI PACEA!
asa si Romania,s-a dat mare scula aliata cu americanii rusii,dar in realitate a pierdut pacea de dupa 1945.Romania a primit 20 ani de ocupatie sovietica armata,pierderea Basarabiei a Bucovinei-Herta si plus despagubiri de miliarde,plus ocupatie bolsevica jidaneasca.