Despre Creştinism
Creştinismul nu este ceea ce obişnuia să fie. A început ca o sectă pur
evreiescă – una din multele, pot să adaug că – şi a ajuns ca o serie de
destul de diferite religii. Spre exemplu Marcus Aurelius persecuta
primii creştini, deoarece erau mărturii că ei erau canibali, că ucideau
copii nevinovaţi în scopuri ritualice, chiar şi bebeluşi, şi erau
angajaţi într-o serie de alte activităţi subterfugii de asemenea – la
fel ca alţi evrei la acea vreme.
"Read More"
Creştinismul de azi, orice versiune a acestuia, nu pare să aibă prea multe în comun cu creştinismul din antichitate în mod evident canibalistic, ucigaş de copii şi în orice caz prea criminal, deci ce sa întâmplat? Astăzi nouă nu ni se spune nimic despre crimele oribile ale primilor creştini, sau dacă ni se spune, ei menţionează de asta doar pentru a încerca să le explice sau pretind că nu erau deloc aşa.
Isus Hristos, aşa cum este descris nouă de cvasi-istorie, şi dacă într-adevăr a existat vreodată, era un rebel, ce lupta împotriva ocupaţiei romane a Iudeiei, iar creştinii timpurii trebuie să fi văzuţi în această lumină. Creştinismul era o sectă, dar mai mult ca toate era o mişcare de rezistenţă ce lupta împotriva ocupaţiei romane. Activităţile primilor creştini în Roma trebuie să fie înţeleasă în această lumină. Iniţial ei foloseau teroarea pentru a atinge obiectivele sale: ameninţări la adresa romanilor de a fi mâncaţi, răpirea şi sacrificiul ritualic a copiilor ne-evrei, etc. Ei erau la fel ca sicarii, aşa cum erau atât de multe alte grupări evreieşti la acea vreme.
Totuşi grupurile teroriste au nevoie de membri, pentru a fi cu adevărat primejdioşi pentru duşmanii săi, aşa că primii creştini au început să recruteze, iniţial doar evrei, dar cu timpul au primit şi ne-evrei. La început, ei trebuiau să fie circumcişi pentru a fi admişi în calitate de membri, dar ei de asemenea trebuiau să mănânce carne de om şi să ucidă un nevinovat – pentru a se asigura că nu va există nici o cale de întoarcere pentru ei. Da, ei acţionau la fel cum fac astăzi bandele criminale de motociclişti şi mafia: ei cereau să comiţi o crimă gravă ca să fii admis ca membru, pentru a garanta loialitatea ta. În Europa nu există nici o cale de întoarcere pentru un canibal, sau pentru un ucigaş de copii. Oricine va comite astfel de crime oribile va fi pierdut pentru Europa pentru totdeauna. Asta fireşte explică şi tratamentul dur al creştinilor timpurii: când erau dezvăluiţi ca fiind astfel, ei erau decapitaţi şi chiar aruncaţi leilor. E şi normal, căci ei erau cei mai răi criminali: canibali şi ucigaşi de copii.
Pentru a înscrie ne-evreii în această sectă criminală, ei trebuiau să aibă ceva de oferit, care ar fi de interes pentru ne-evrei. Iudaismul în sine nu era de nici un interes pentru un ne-evreu european, nici lupta pentru Iudeea, astfel încât primii creştini au început să adopte diferite simboluri, idealuri şi obiceiuri europene / romane. În primul rând ideea că Isus a fost un european iniţiat, după cum sugerează moartea lui (simbolică) şi învierea sa din tărâmul moarţilor: asta a fost ritualul clasic european de trecere la acea vreme. Apoi, ideea că Isus a fost divin, de asemenea e o clasică idee europeană. Cu timpul, ei au adoptat mai mult şi mai mult din religia Europeană, pentru că aşa trebuiau să facă, pentru a înrola cu succes europeni în organizaţia lor. Ei de asemenea, din acelaşi motiv, au trebuit să renunţe la canibalismul lor şi uciderea copiilor.
Cu membrii europeni primii creştini au putut să se infiltreze în orice instituţie Romană, şi după cum ştim, în cele din urmă chiar au reuşit să facă acest lucru la cel mai înalt nivel. Au câştigat lupta lor atunci când au reuşit să pună pe unul de-ai lor pe scaunul împăratului. Astfel Roma a fost pierdută pentru totdeauna, iar la scurt timp după asta s-a prăbuşit şi a căzut.
Auzim spunându-se că invaziile “barbare” au căuzat căderea Romei, dar adevărul este că Roma a putrezit dinăuntru, din cauza acţiunilor interprinse de creştinii timpurii, care au făcut tot posibilul pentru a distruge Imperiul Roman, cu teroare, cu pornografie şi alte perversiuni, cu sclavia, cu cămătoria şi aşa mai departe. Dacă undeva era vreun soi de activităţi sau afaceri de subminare, creştinii timpurii erau acolo, puternic angajaţi. Invazia “barbară” a venit doar pentru că celelalte popoare ale Europei, care nu erau încă infectate de creştinism, au văzut în ce s-a transformat Roma atunci cand a fost expusă acestor creştini timpurii, şi au vrut să se apere împotriva acestui lucru – la fel cum au făcut scandinavii cu sute de ani mai târziu, în epoca vikingilor, atunci când ciuma spirituală creştină s-a răspândit în afară.
Creştinismul s-a răspândit – aşa cum “barbarii” s-au şi temut – şi a făcut să putrezească dinăuntru şi restul Europei. A distrus o cultură europeană după alta, ca o moarte neagră spirituală. Ultima ce trebuia să cadă a fost cultura lituaniană, în secolul al 14-lea, sau dacă doriţi cultura Sami din secolul al 18-lea sau al 19-lea.
Pe parcursul anilor creştinismul se schimba îngrozitor de mult, pentru că trebuia să se adopteze la obiceiurile popoarelor pe care încerca să le distrugă. De n-ar fi fost făcut asta, n-ar fi avut nici speranţă pentru succes. De n-ar fi adoptat morala, obiceiurile, ritualurile şi tradiţiile păgâne, ar fi eşuat mizerabil. Aşa că au făcut-o, şi astăzi ne este lăsat un creştinism cu un conţinut aproape exclusiv european, şi doar o mică parte din iudaism. Obiceiurile europene au fost neintenţionat păstrate în creştinism mai mult decât au fost distruse de el. În acest sens creştinismul nu a reuşit: încă suntem europeni care celebrează marile sărbători europene. Crăciun. Halloween. Paşte. Ştiţi doar; ele toate sunt mari sărbători europene. Antipatia evreilor pentru creştinismul de astăzi nu este din cauza originii sale, ci din cauza a ceea ce a devenit. Nu este ceea ce ei au intenţionat să fie. Ei nu au reuşit.
Deşi creştinismul nu este ceea ce a fost destinat să fie, totuşi el încă reprezintă internaţionalism şi este o primejdie serioasă pentru diversitatea acestei planete. Datorită originii sale, el este încă folosit ca un instrument pentru a distruge culturile ne-evreieşti.
Este posibil pentru evrei şi musulmani, şi alţii de asemenea, să plece acasă, dar pentru a elimina creştinismul din Europa, a închide, a stoca şi a îmbutoia, este pur şi simplu nevoie de a asigura ca generaţiile următoare să fie crescuţi ca adevăraţi europeni. Când creştinii vor muri, de vârstă înaintată, aşa va fi şi cu creştinismul şi influenţa sa negativă asupra Europei. Vom fi din nou liberi, sănătoşi, teferi, fericiţi. Precum am fost cândva. Hailar WôðanaR!
NB! Ţine-ţi minte că nu am profile pe Facebook, astfel încât oricare ce pretinde acolo că sunt eu – sunt nişte înşelători. De asemenea ţine-ţi minte, că orice şi fiecare site Burzum în afară de burzum.org sunt false, făcute de fani sau de persoane care nu-mi doresc nici un bine.
http://fierariaodalista.wordpress.com/2013/07/25/despre-crestinism/
"Read More"
Creştinismul de azi, orice versiune a acestuia, nu pare să aibă prea multe în comun cu creştinismul din antichitate în mod evident canibalistic, ucigaş de copii şi în orice caz prea criminal, deci ce sa întâmplat? Astăzi nouă nu ni se spune nimic despre crimele oribile ale primilor creştini, sau dacă ni se spune, ei menţionează de asta doar pentru a încerca să le explice sau pretind că nu erau deloc aşa.
Isus Hristos, aşa cum este descris nouă de cvasi-istorie, şi dacă într-adevăr a existat vreodată, era un rebel, ce lupta împotriva ocupaţiei romane a Iudeiei, iar creştinii timpurii trebuie să fi văzuţi în această lumină. Creştinismul era o sectă, dar mai mult ca toate era o mişcare de rezistenţă ce lupta împotriva ocupaţiei romane. Activităţile primilor creştini în Roma trebuie să fie înţeleasă în această lumină. Iniţial ei foloseau teroarea pentru a atinge obiectivele sale: ameninţări la adresa romanilor de a fi mâncaţi, răpirea şi sacrificiul ritualic a copiilor ne-evrei, etc. Ei erau la fel ca sicarii, aşa cum erau atât de multe alte grupări evreieşti la acea vreme.
Totuşi grupurile teroriste au nevoie de membri, pentru a fi cu adevărat primejdioşi pentru duşmanii săi, aşa că primii creştini au început să recruteze, iniţial doar evrei, dar cu timpul au primit şi ne-evrei. La început, ei trebuiau să fie circumcişi pentru a fi admişi în calitate de membri, dar ei de asemenea trebuiau să mănânce carne de om şi să ucidă un nevinovat – pentru a se asigura că nu va există nici o cale de întoarcere pentru ei. Da, ei acţionau la fel cum fac astăzi bandele criminale de motociclişti şi mafia: ei cereau să comiţi o crimă gravă ca să fii admis ca membru, pentru a garanta loialitatea ta. În Europa nu există nici o cale de întoarcere pentru un canibal, sau pentru un ucigaş de copii. Oricine va comite astfel de crime oribile va fi pierdut pentru Europa pentru totdeauna. Asta fireşte explică şi tratamentul dur al creştinilor timpurii: când erau dezvăluiţi ca fiind astfel, ei erau decapitaţi şi chiar aruncaţi leilor. E şi normal, căci ei erau cei mai răi criminali: canibali şi ucigaşi de copii.
Pentru a înscrie ne-evreii în această sectă criminală, ei trebuiau să aibă ceva de oferit, care ar fi de interes pentru ne-evrei. Iudaismul în sine nu era de nici un interes pentru un ne-evreu european, nici lupta pentru Iudeea, astfel încât primii creştini au început să adopte diferite simboluri, idealuri şi obiceiuri europene / romane. În primul rând ideea că Isus a fost un european iniţiat, după cum sugerează moartea lui (simbolică) şi învierea sa din tărâmul moarţilor: asta a fost ritualul clasic european de trecere la acea vreme. Apoi, ideea că Isus a fost divin, de asemenea e o clasică idee europeană. Cu timpul, ei au adoptat mai mult şi mai mult din religia Europeană, pentru că aşa trebuiau să facă, pentru a înrola cu succes europeni în organizaţia lor. Ei de asemenea, din acelaşi motiv, au trebuit să renunţe la canibalismul lor şi uciderea copiilor.
Cu membrii europeni primii creştini au putut să se infiltreze în orice instituţie Romană, şi după cum ştim, în cele din urmă chiar au reuşit să facă acest lucru la cel mai înalt nivel. Au câştigat lupta lor atunci când au reuşit să pună pe unul de-ai lor pe scaunul împăratului. Astfel Roma a fost pierdută pentru totdeauna, iar la scurt timp după asta s-a prăbuşit şi a căzut.
Auzim spunându-se că invaziile “barbare” au căuzat căderea Romei, dar adevărul este că Roma a putrezit dinăuntru, din cauza acţiunilor interprinse de creştinii timpurii, care au făcut tot posibilul pentru a distruge Imperiul Roman, cu teroare, cu pornografie şi alte perversiuni, cu sclavia, cu cămătoria şi aşa mai departe. Dacă undeva era vreun soi de activităţi sau afaceri de subminare, creştinii timpurii erau acolo, puternic angajaţi. Invazia “barbară” a venit doar pentru că celelalte popoare ale Europei, care nu erau încă infectate de creştinism, au văzut în ce s-a transformat Roma atunci cand a fost expusă acestor creştini timpurii, şi au vrut să se apere împotriva acestui lucru – la fel cum au făcut scandinavii cu sute de ani mai târziu, în epoca vikingilor, atunci când ciuma spirituală creştină s-a răspândit în afară.
Creştinismul s-a răspândit – aşa cum “barbarii” s-au şi temut – şi a făcut să putrezească dinăuntru şi restul Europei. A distrus o cultură europeană după alta, ca o moarte neagră spirituală. Ultima ce trebuia să cadă a fost cultura lituaniană, în secolul al 14-lea, sau dacă doriţi cultura Sami din secolul al 18-lea sau al 19-lea.
Pe parcursul anilor creştinismul se schimba îngrozitor de mult, pentru că trebuia să se adopteze la obiceiurile popoarelor pe care încerca să le distrugă. De n-ar fi fost făcut asta, n-ar fi avut nici speranţă pentru succes. De n-ar fi adoptat morala, obiceiurile, ritualurile şi tradiţiile păgâne, ar fi eşuat mizerabil. Aşa că au făcut-o, şi astăzi ne este lăsat un creştinism cu un conţinut aproape exclusiv european, şi doar o mică parte din iudaism. Obiceiurile europene au fost neintenţionat păstrate în creştinism mai mult decât au fost distruse de el. În acest sens creştinismul nu a reuşit: încă suntem europeni care celebrează marile sărbători europene. Crăciun. Halloween. Paşte. Ştiţi doar; ele toate sunt mari sărbători europene. Antipatia evreilor pentru creştinismul de astăzi nu este din cauza originii sale, ci din cauza a ceea ce a devenit. Nu este ceea ce ei au intenţionat să fie. Ei nu au reuşit.
Deşi creştinismul nu este ceea ce a fost destinat să fie, totuşi el încă reprezintă internaţionalism şi este o primejdie serioasă pentru diversitatea acestei planete. Datorită originii sale, el este încă folosit ca un instrument pentru a distruge culturile ne-evreieşti.
Este posibil pentru evrei şi musulmani, şi alţii de asemenea, să plece acasă, dar pentru a elimina creştinismul din Europa, a închide, a stoca şi a îmbutoia, este pur şi simplu nevoie de a asigura ca generaţiile următoare să fie crescuţi ca adevăraţi europeni. Când creştinii vor muri, de vârstă înaintată, aşa va fi şi cu creştinismul şi influenţa sa negativă asupra Europei. Vom fi din nou liberi, sănătoşi, teferi, fericiţi. Precum am fost cândva. Hailar WôðanaR!
NB! Ţine-ţi minte că nu am profile pe Facebook, astfel încât oricare ce pretinde acolo că sunt eu – sunt nişte înşelători. De asemenea ţine-ţi minte, că orice şi fiecare site Burzum în afară de burzum.org sunt false, făcute de fani sau de persoane care nu-mi doresc nici un bine.
http://fierariaodalista.wordpress.com/2013/07/25/despre-crestinism/
Comments