|
Jiang
Mianheng, fiul fostului lider chinez Jiang Zemin, coordonează
un proiect important, cu un buget de 350 de milioane de
dolari, pentru Academia de Ştiinţe din China. Jiang Mianheng a
recrutat deja 140 de doctoranzi pentru a se dedica energiei pe
bază de toriu în cadrul proiectului ce se desfăşoară la
Institutul de Fizică Aplicată din Shanghai. Numărul
cercetătorilor implicaţi în acest proiect va creşte la 750
până în 2015.
Acest
proiect are drept scop renunţarea la reactoarele arhaice cu
apă grea sub presiune, alimentate cu uraniu, ce au fost
concepute iniţial pentru submarinele SUA în anii '50. În
cadrul acestui proiect urmează să fie concepută noua generaţie
de reactoare, pe bază de toriu, care produc mult mai puţine
deşeuri toxice şi care nu pot exploda, precum reactorul de
Fukushima.
"China
este ţara care trebuie urmărită. Autorităţile chineze au
hotărât să depună un efort masiv, iar ţara dispune de
cercetători talentaţi. Acest proiect ar putea duce la o
reuşită revoluţionară", crede Baroneasa Bryony Worthington,
conducătoarea grupului parlamentar dedicat energiei pe bază de
toriu. Oficialul britanic a efectuat de curând o vizită în
Shanghai alături de o echipă din cadrul Laboratorului Naţional
Nuclear din Marea Britanie.
Specialiştii
care pledează pentru reactoarele nucleare pe bază de toriu
cred că acestea s-ar putea dovedi a fi tehnologia
transformatoare esenţială pentru stimularea revoluţiilor
industriale ale ţărilor asiatice. De asemenea, aceşti experţi
afirmă că aceste reactoare ar putea fi soluţia pentru o
problemă cu care Pământul se va confrunta în viitorul
apropiat: obţinerea energiei necesare pentru a satisface
cererea a încă două miliarde de persoane care adoptă stilul de
viaţă occidental.
Optimiştii
cred că toriul ar putea reprezenta o revoluţie pentru energia
nucleară, aşa cum exploatarea gazelor de şist a transformat
domeniul gazului natural. Mai mult, toriul ar avea avantajul
că poate fi folosit pe scară largă, mai ieftin şi fără emisii
de dioxid de carbon.
Chinezii
investesc cel mai mulţi bani în toriu, însă nu sunt singura
ţară interesată de potenţialul său. De curând, Norvegia
a lansat un test ce se va întinde pe patru ani, în cadrul
căruia vor testa dacă reactorul convenţional din Halden poate
funcţiona cu toriu. De asemenea, institutele de cercetare din
Japonia studiază variantele alternative prin care pot salva
industria nucleară şi recâştiga încrederea
publicului.
Autorităţile
chineze intenţionează să câştige această cursă a toriului.
Tehnologia ce stă la baza reactoarelor pe bază de sare topită
nu este nouă. În anii '60, cercetătorii de la The Oak Ridge
National Laboratory din Tennessee au construit un astfel
de reactor, însă reuşita lor a fost ulterior abandonată de
preşedintele american Nixon. Pentagonul avea nevoie de deşeuri
din plutoniu, obţinute în urma folosirii uraniului, pentru a
construi bombe nucleare. Astfel, priorităţile stabilite de
Războiul Rece au "îngropat" această
tehnologie.
Datele
despre toriu au rămas în arhivele americane, fiind ignorate
pentru mult timp. Atunci când un fost inginer de la NASA, Kirk
Sorensen, le-a descoperit şi le-a publicat, SUA l-a ignorat.
China nu a făcut acelaşi lucru.
Jiang
Mianheng a vizitat laboratoarele de la Oak Ridge şi a obţinut
planurile reactorului cu toriu. Fiul fostului lider chinez a
avut această idee după ce a citit un articol în revista
American Scientist în care toriul era lăudat.
"Prinţişorul" (aşa cum sunt supranumiţi urmaşii liderilor
chinezi) a concluzionat că reactoarele pe bază de toriu ar
putea fi răspunsul la rugăciunile
Chinei.
Jiang
afirmă că energia insuficientă devine o problemă
"înfricoşătoare" în China, fiind o potenţială ameninţare la
adresa siguranţei naţionale. De aceea, echipa de cercetători
intenţionează să construiască până la finalul acestui deceniu
o centrală mică, de 2 MW, în care să se folosească sare de
florură topită. Ulterior, în anii 2020, echipa de cercetători
va realiza reactoare nucleare de dimensiuni obişnuite. De
asemenea, cercetătorii lucrează la conceperea unui reactor cu
bile de grafit pe post de moderator de
neutroni.
Jiang
estimează că în China se găseşte suficient toriu pentru a
satisface nevoile de electricitate ale ţării pentru următorii
20.000 de ani. Acelaşi lucru este valabil pentru numeroase
alte ţări de pe Terra. Americanii au îngropat tone de toriu,
acesta fiind obţinut ca produs secundar în urma exploatării
"pământurilor rare".
China
construieşte deja 26 de reactoare convenţionale, urmând să fie
finalizate până în 2015, alte 51 de reactoare fiind
planificate şi încă 120 fiind în faza de proiect. Dincolo de
problemele deja cunoscute, aceste reactoare mai prezintă o
problemă: uraniul trebuie importat.
Marele
avantaj al reactoarelor cu toriu este faptul că nu pot provoca
un dezastru similar celuia de la Fukushima. Profesorul Robert
Cywinksi de la Universitatea Huddersfield afirmă că metalul
trebuie bombardat cu neutroni pentru ca procesul să
funcţioneze. "Astfel, nu există o reacţie în lanţ. Fisiunea
încetează în momentul în care acceleratorul de particule este
oprit", explică specialistul.
Echipa
condusă de profesorul Cywinksi lucrează la conceperea unui
reactor de fisiune subcritică ce foloseşte acceleratoare de
particule. "Oamenii încep să realizeze că uraniul nu este
sustenabil. Avem nevoie de un nou tip de combustibil nuclear.
Toriul permite eliminarea plutoniului din ciclu", afirmă
profesorul.
Toriul
lasă mult mai puţine deşeuri toxice în urma folosirii sale.
Cea mai mare parte a mineralului este folosită în procesul de
fisiune; în cazul reactoarelor pe bază de uraniu, doar 0,7%
din material este folosit. De asemenea, toriul este foarte
greu de folosit în scopul realizării unor
bombe.
Un
studiu publicat de o echipă de cercetători de la Universitatea
Cambridge arată că deşeurile nucleare ar putea fi distruse
prin folosirea lor în reactoare alături de toriu. Astfel, noua
generaţie de reactoare ar putea ajuta la curăţarea deşeurilor
acumulate în ultimii 50 de ani ca rezultat al reactoarelor pe
bază de uraniu şi a înarmării nucleare.
Pentru
că procesul din reactoarele cu toriu au loc la presiunea
atmosferei, acestea nu necesită domurile gigantice ce
caracterizează astăzi reactoarele nucleare. Acest lucru
permite construirea lor sub pământ, urmând să ocupe mai puţin
spaţiu decât un mall.
Un
alt avantaj este faptul că reactoarele pot fi personalizate.
Kirk Sorensen afirmă că grupul pe care îl conduce, Flibe
Energy, ia în calcul conceperea unor reactoare de 250 MW
realizate special pentru o singură uzină siderurgică. Un
astfel de reactor ar putea fi ideal pentru China, care deţine
40% din totalul industriei siderurgice mondiale şi care
foloseşte ca sursă de energie cărbunele - care este extrem de
poluant şi care trebuie transportat de la mine aflate la
distanţe mari.
Sorensen
afirmă că designul acestui reactor nu permite apariţia vreunui
accident, pentru că niciodată acesta nu va atinge temperaturi
suficient de mari pentru a topi vasul din aliaj de nichel. În
cazul unei urgenţe, dopul se topeşte iar sarea se scurge
într-un recipient. "Reactorul se salvează singur", explică
Sorensen.
Xu
Hongjie, directorul proiectului din Shanghai, afirmă că
Departamentul Energiei din SUA a început să se arate interesat
de planurile chineze, deschizând discuţiile despre o posibilă
colaborare. De asemenea, autorităţile chineze discută şi cu
oficialii ruşi şi indieni.
Rămâne
de văzut dacă acest proiect va da roade. În cazul unui succes,
omenirea va avea nevoie de mai puţin cărbune, petrol, şi gaz
natural decât se crede acum, eliminând riscurile unor războaie
pentru resurse şi reducând poluarea provocatoare de schimbări
climatice. Aşadar, toriul are potenţialul să schimbe radical
Terra.
Best
regards, Ciuca Dan Laurentiu Mobile: 00 40 726 745 411 00 40
751 011
701
| 
Comments