DOMNUL NOSTRU (OUR LORD) MIHAI EMINESCU


DOINA – (varianta necenzurata)

de Mihai Eminescu




"Read More" 
De la Nistru pân’ la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-s-a
Ca nu mai poate strabate
De-atâta strainatate.
Din Hotin si pân’ la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Si strainul te tot paste,
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos la vale
Si-au facut dusmanii cale;
Din Satmar pâna ‘n Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român saracul,
Indarat tot da ca racul,
Nici îi merge, nici se ‘ndeamna,
Nici îi este toamna toamna,
Nici e vara vara lui
Si-i strain în tara lui.
Dela Turnu ‘n Dorohoiu
Curg dusmanii în puhoiu
Si s-aseaza pe la noi;
Si cum vin cu drum de fier,
Toate cântecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strainatate.
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Isi desbraca tara sânul,
Codrul – frate cu Românul
- De secure se tot pleaca
Si isvoarele îi seaca
Sarac în tara saraca!
Cine-au îndragit strainii
Mânca-i-ar inima cânii,
Mânca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia.
Stefane, Maria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las’ Arhimandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfintilor
In sama parintilor,
Clopotele sa le traga
Ziua ‘ntreaga, noaptea ‘ntreaga,
Doar s-a ‘ndura Dumnezeu
Ca sa-ti mântui neamul tau!
Tu te ‘nalta din mormânt
Sa te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odata,
Ai s-aduni Moldova toata,
De-i suna de doua ori
Iti vin codri ‘n ajutor,
De-i suna a treia oara
Toti dusmanii or sa piara
Din hotara în hotara,
Indragi-i-ar ciorile
Si spânzuratorile!
Cine ne-au dus Jidanii
Nu mai vaza zi cu anii
Ci sa-i scoata ochii corbii
Sa ramâe ‘n drum cu orbii
Cine ne-au adus pe Greci
N’ar mai putrezi în veci
Cine ne-au adus Muscalii
Prapadi-l-ar focul jalei
Sa-l arza sa-l dogoreasca
Neamul sa i-l prapadeasca
Cine tine cu strainii
Mânca-i-ar inima cânii
Mânca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia
 
Si iata si o alta varianta a “Doinei”, extrem de putin cunoscuta astazi – dar apartinand tot lui Eminescu – se gaseste in cartea “Mihai Eminescu – poezii tiparite in timpul vietii”, vol. III, note si variante, editie critica ingrijita de Perpessicius cu reproduceri dupa manuscrise, Editura Fundatiei Regale, Bucuresti, 1944.
 
De la Nistru pân’la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta singurătate;
Din Hotin si pân’la Mare
Vin Muscalii de-a călare
De la Mare la Hotin
Calea noastră ne-o atin
Si Muscalii si Calmucii
Si nici Nistrul nu-i înneacă
Săracă tară , săracă!
Din Boian la Cornu Luncii
Jidoveste’nvată pruncii
Si sub mână de jidan
Sunt românii lui Stefan.
Vai de biet român săracu
Că-ndărăt tot dă ca racul
Fără tihnă-i masa lui
Si-i străin în tara lui.
Din Brasov pân’la Abrud
Vai ce văd si ce aud
Stăpânind ungurul crud
Iar din Olt până la Cris
Nu mai este luminis
De greul suspinelor De umbra străinilor,
De nu mai stii ce te-ai face
Sărace, român, sărace!
De la Turnu-n Dorohoi
Curg dusmanii în puhoi
Si s-aseaza pe la noi;
Si cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier
Zboară paserile toate
De neagra singurătate
Numai umbra spinului
La usa crestinului
Codrul geme si se pleacă
Si izvoarele îi seacă
Săraca, tară , săracă!
Cine ne-a adus jidanii
Nu mai vază zi cu anii
Si să-i scoată ochii corbii
Să rămâie-n drum ca orbii
Cine ne-a adus pe greci
N-ar mai putrezi în veci
Cine ne-au adus Muscalii
Prăpădi-l-ar focul jalei
Să-l arză, să-l dogorească
Neamul să i-l prăpădească,
Iar cine mi-a fost misel
Secă-i-ar inima-n el,
Cum dusmanii mi te seacă
Săracă, tară, săracă!
Stefane, Măria Ta,
Lasă Putna, nu mai sta,
Lasă Arhimandritului
Toată grija schitului
Iară grija gropilor
Dă-o-n seama popilor
La metanii să tot bată,
Ziua toată, noaptea toată,
Să se-ndure Dumnezeu
Ca să-ti mântui neamul tău…
Tu te-naltă din mormânt
Să te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând
Adunându-ti flamurile
Să se mire neamurile;
De-i suna din corn o dată
Ai s-aduni Moldova toată
De-i suna de doua ori
Vin si codrii-n ajutor;
De-i suna a treia oară
Toti dusmanii or să piară
Dati în seama ciorilor
Ş-a spânzuratorilor.
Ştefane, Măria Ta,
Lasă Putna, nu mai sta
Că te-asteaptă litvele
Să le zboare tigvele
Să le spui motivele
Pe câti pari, pe câti fustei
Căpătâni de grecotei
Grecoteii si străinii
Mânca-le-ar inima câinii
Mânca-le-ar tara pustia
Si neamul nemernicia
Cum te pradă, cum te seacă
Saracă, tară, săracă!
http://ts1.mm.bing.net/th?id=H.5022643035637092&pid=1.7&w=206&h=141&c=7&rs=1

Răspuns: Fwd: Fw: Mihai Eminescu -DOINA. Varianta necenzurata
From:
Draga Doamna Vitalia Pavlicenco este pentru prima oara cand aud aceast lucru! Chiar sunt uimit de aceasta afirmatie!
Apoi si despre Hitler s-a zis ca ar fi fost mai mult evreu decat neamt!
In eseul "De la nimeni si totusi de la toti, nimanui si totusi tuturor" publicat in "Belstem starbun"-carte pe care v-am trimis-o si Dumneavoastra stricandu-va chiar o vacanta-pomenesc despre ocazia unica de a sta de vorba cu George Eminescu, nepotul marelui poet Eminescu!
Cu aceasta ocazie l-am rugat pe Dl Colonel George Eminescu-caci era colonel in rezeva si nu stiu daca mai treaieste- sa comenteze cateva aspecte legate si de originea familiei Eminovici dar si de ce Eminescu cunostea sarba si croata! L-am intrebat chiar si de ce Eminescu nu a scris nimic despre razboiul de independenta..
Privind originea, nepotul lui Eminescu mi-a zis ca "Eminescu este mai roman decat cei care se pretind romani si ca ei nu s-au numit niciodata Eminovici ci Iminovici-sau cam asa ceva- si faptul ca Eminescu cunostea sarba si croata face parte dintre multele necunoscute din viata lui Eminescu! apoi mi-a relata incidentul cu Carp patronul ziarului Timpul unde Eminescu era redactor si scria articole virulente despre participarea noastra alaturi de rusi in razboiul de independenta stiinduse pretul mare pe care Principatele il vor plati pentru aceasta alianta..
La remarca lui Petre Carp ca ar trebui sa fie mai ponderat in articolele despre rusi caci sunt in joc si interesele Partidului Conservator Eminescu a replicat " Domnule Carp dati dracului interesele partidului cand este vornba de interesele tarii"
am redat exact spusele lui George Eminescu care tind sa cred ca chiar a u fost vorbele lui Eminescu
Surprinzator ca acest episod nu este pomenit de nici unul dintre biografii lui Eminescu! Sa fiu eu singurul detinator al acestui secret!.
Tot atunci in Aula Universitatii din Bucuresti-viza- vi de Palatul Regal- a vorbit si Pop Augustin cel mai documentat biograf a lui Eminescu la acea vreme! a vorbit insa despre perioada de bibliotecariat a poetului
George Eiminescu care a urmat la cuvant mi-a promis ca in alocutiunea lui va pomeni si despre episodul cu Carp spre marea mea dezamagire nu a facut-o insa! de intele era prin Ianuarie 1964! Eu eram student si mergeam la sala de lectura din apropierea Aulei Universitatii-era sesiune de examene..la discutia mea cu George Eminescu a asista si u coleg de an , Gheciu il chema..
\
George Eminescu a vorbit mult si frumos despre erotismul familiei Eminovici..a fost aplaudat cum nu stiu sa fi fost cineva aplaudat asa de indelung..dar nu a spus nimic din ceea ce mi-a spus mie..Rasfoiti "Blestem strabun" si cand voi avea bani voi scoate editia a doua..
Avand si eu aceasi zi de nastere ca si Eminescu o astfel de "omagiere" nu putea sa-mi scape! desi peste doua zile aveam examen!
Sansa mea de a sta de vorba cu George Eminescu a fost nesperata! desi ma dusesem pornit sa-i pun intrebarile despre care vam pomenit!..
M-am asezat mai in fata, in al doilea rand!
Mai intai a vorbit Pop Augustin si apoi au urmat cateva proiectii dintre care m-a impresionat poza Veronicai Micle si mi-am zis in sinea mea ca de o astfel de femeie ma indragosteam si eu nu numai Eminesc-nu glumesc, asa gandeam
In timpul proiectie -sansa mea- George Eminescu a coborat de pe podium si s-a asezat exact pe scaunul din fata mea! Va dati seama ce noroc..si nu am ezita -mai cu sema ca era intunerec, se proiecta- l-am abordat timid dar insistent! Trebuia sa aflu!..
Cu ani in urma, la New York fiind, am pomenit intamplarea profesorului Alexandru Ciufecu de la Universitatea din Brigiport, Connecticut, si Domnia Sa mi-a zis ca Eminescu ar fi fost mai degraba aroman ca doar asa se poate explica de ce cunostea sarba si croata!
Mai multe nu stiu
Cu multa stima si sarutari de maini.
Virgil Ciuca
 
N.N. Multi trag de Eminescu si de natiunea si tara noastra ca cainii, pentru a sfisia totul, pentru a ne lasa fara inaintasi, fara natie si tara, fara cultura, istorie si civilizatie umana. Dar vorba proverbului “Nu mor caii cand vor cainii”, asa ca toti astia care spun ca Eminescu a fost slav, sarb, croat, aroman ori de alta nationalitate, o fac din gelozie, egoism si ura criminala impotriva parintelui nationalismului nostru, a Domnului Nostru (OUR LORD) Mihai Eminescu. Da, Eminescu n’a fost roman, ci a fost geto-dac, de aceia a cerut refacerea Daciei si s-a luptat pe viata si pe moarte cu toti venticii straini, care ne-au furat tara si adevarata noastra identitate nationala.Si numai un geto-dac get-beget putea sa-i blesteme pe toti acesti straini, care au venit neinvitati si nedoriti de nimeni pe la noi, citez:” Cine-au îndragit strainii /Mânca-i-ar inima cânii,/ Mânca-i-ar casa pustia/ Si neamul nemernicia.” si Cine ne-a adus jidanii/Nu mai vază zi cu anii/Si să-i scoată ochii corbii/Să rămâie-n drum ca orbii” . Si despre rasa si natia noastra se spune ca n’ar fi urmasele geto-dacilor, ci ne-am trage din tiganii Romei, ori din niste popoare barbare asiatice si turcomane, care au navalit pe la noi, apoi s-au dus dracului si au disparut de le-a ramas doar numele. Denumirea tarii noastre este DACIA, dar printr-o conspiratie internationala aceasta denumire istorica si adevarata a fost schimbata in Roma-nia, de catre masoni, judeo-crestini, aromani si alti dusmani invesunati ai DACIEI si ai Cultului Soarelui --religia strabuna a mosilor si stramosilor nostrii geto-daci. Adevarul este ca nici unul dintre cei care sustin ca Eminescu n’a fost un urmas al geto-dacilor, iar poporul nostru nu s-ar trage din geto-daci si ca tara noastra n’a fost DACIA, nu au sange si radacini geto-dacice, ci sunt straini de rasa, natia si tara noastra, asa ca n’au dreptul sa vorbeasca in numele lui Eminescu, a natiunii noastre, in numele nostru, a urmasilor geto-dacilor.
 
Dr.Constantin Burlacu

Comments

Popular posts from this blog

Razboiul nevazut al evreilor sionisti

Planul evreilor khazari- o scrisoare uimitoare din 1928

Înfiintarea parlamentului Evreiesc European (EJP)