Transilvania germană - cadoul oferit de premierul Ponta Angelei Merkel

From: Marian Radulescu i_s_e_c_o@yahoo.com

De ce s-a întâlnit cancelarul german Angela Merkel cu premierul Victor Ponta!

"Read More" 

Pe mulţi i-a surprins primirea, la cel mai înalt nivel, de către cancelarul german Angela Merkel la Reichstag, cu salutul gărzii de onoare, a premierului român Victor Ponta. Satisfacţia lui Victor Ponta la televiziunile de ştiri din România i se putea vedea pe faţă. Plesnea
de mândrie. Ani de zile ni s-a arătat o imagine la televizor cu cancelarul german Angela Merkel întorcând spatele preşedintelui Traian Băsescu. Oare ce s-a întâmplat între timp că cel mai puternic premier
din Europa îl primeşte pe Victor Ponta cu gardă de onoare? Angela Merkel care e doamna de fier a Europei şi demna urmaşă a lui Adolf Hitler şi-a întors faţa la autorităţile de la Bucureşti, iar Ponta a făcut imediat sluj.

O parte din răspuns l-a oferit astăzi presei, marele
economist român din Elveţia, unul dintre colaboratorii NapocaNews, profesorul Radu Golban. Guvernul Ponta a făcut cadou Germaniei mai multe proprietăţi confiscate în 1944 de către Regele Mihai, Grupului Etnic German de la acea vreme. Aceste propreităţi valorează 18 miliarde de euro, potrivit evaluării acestuia. “Cadoul lui Victor Ponta pentru Angela Mekel a fost restituirea proprietăţilor confiscate în 1944, ale Grupului Etnc German. [...] În 1944, România a semnat o convenţie de armistiţiu cu Aliaţii, care conţinea 66 de legi. Între cele 66 de legi a fost şi legea care a interzis mişcările fasciste, dar şi Grupul Etnic German din România, ai cărui membri au făcut parte voluntar din trupele SS. Averile grupului etnic german au fost confiscate în mod legal, şi nu de către români sau comunişti, ci în baza unui armistiţiu internaţional”, a declarat Radu Golban.

În opinia lui Golban vizita de astăzi a lui Ponta la Berlin a avut ca adevărat scop prezentarea cadoului oferit Angelei Merkel de guvernul USL - proprietăţile germane confiscate la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În fond Angela Merkel a făcut gestul de bunăvoinţă pentru cedările imobiliare ale guvernului român, care prin aceste retrocedări încalcă prevederile Conferinţei de Pace de la Paris din 1946, ce prevedea confiscarea bunurilor germanilor nazişti de către statele câştigătoare.

Istoria Grupului Etnic German din România

La 15 martie 1941, Grupul Etnic German a preluat ziarul Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt din Sibiu, i-a schimbat denumirea în Suedostdeutsche Tageszeitung (Ziarul german de sud-est) și l-a folosit ca oficios până la 11 septembrie 1944, când a apărut ultimul număr. Era copia fidelă a Völkischer Beobachter al NSDAP de la Berlin. Grupul Etnic German și-a câștigat un statut de autonomie în cadrul statului român, fiind condus de către Volksgruppenführer Andreas Schmidt, ginere
al Brigadeführer-ului SS Gottlob Berger, șeful Oficiului Central pentru Cetățenii Etnici Germani (Volksdeutsche Mittelstelle). Pentru a marca ruperea netă de tradițiile vechii organizații de conducere a grupului etnic german, Schmidt a mutat sediul noii organizații de la Sibiu la Brașov, unde se afla și sediul Consulului general al Germaniei, SS-Oberführer Wilhelm Rodde. Wilhelm Fabricius, ministrul Germaniei în România, având, prin urmare, imunitate diplomatică, a avut o mare influență asupra activității Grupului Etnic German. Cetățenii germani ai României, înmănunchiați în Grupul Etnic German, constituiau o corporație de drept public, pusă sub protecția Germaniei Mari, de care era direct dependent. Învățământul în limba germană a minorității germane din Transilvania era organizat, în mod tradițional, de Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România. La 2 iulie 1942
Consistoriul Regnicular al Bisericii Evanghelice C.A. a fost obligat să predea tot învățământul de limbă germană Grupului Etnic German din România. În decursul timpului Grupul a devenit un ansamblu de instituții ce se ocupu cu promovarea și îmbunătățirea culturii și învățământului german pe teritoriul României. Grupul Etnic German a preluat toate revistele și ziarele în limba germană, transformându-le în organe naziste. A mai preluat și teatrul german de la Sibiu, cât și diferite instituții de cultură și știință germană din Ardeal și Banat.
Grupul Etnic German a preluat întreaga rețea de școli germane, ceea ce a dus la propaganda totală a învățământului hitlerist în limba germană.
Grupul a dus o politică de integrare a întregii populații germane în politica și în acțiunile sale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Grupul etnic german s-a pronunțat pentru crearea unui nou stat, denumit Donauland („Țara Dunării”), din care urmau să facă parte Transilvania și Banatul. Dar după actul de la 23 August 1944, când România a întors armele împotriva lui Adolf Hitler soarta germanilor şi a averilor lor a fost pecetluită. Prin Decretul–Lege numărul 1.836 din 7 octombrie 1944, articolul 1, s-a abrogat Legea 830 din 21 noiembrie 1940 pentru constituirea Grupului Etnic German din România. Ca urmare, Grupul Etnic German a fost desființat, iar toate bunurile proprietate a
Grupului Etnic German au trecut în proprietatea Statului Român, conform wikipedia.ro.

Influenţa Grupului Etnic german era uriaşă în Germania, elita militară a Waffen SS era format din ofiţeri saşi din Transilvania. În cererea sa de armistițiu de la 25 august 1944 către aliați, prin ambasadorul său la Ankara, Alexandru Crețianu, Guvernul român al lui Constantin Sănătescu a propus «completa expulzare a germanilor de pe teritoriul României». Ca măsură pregătitoare, Ministerul de interne ar putea să înregistreze pe toți germanii civili care au împlinit 16 ani, atât bărbați cât și femei, și în realitate atât cetățenii străini, cât și persoanele care făceau parte din «Grupul Etnic German», prin urmare germanii (Ministerul de interne, decretul 12.500; 27 august 1944). Ministrul de externe Grigore Niculescu-Buzești își dăduse consimțământul aliaților prin delegația română, care va semna armistițiul (încheiat la 12.9.1944), aflându-se la Moscova, măsură care a premers acțiunii de deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică. Act refuzat de Stalin, care a permis ca majoritatea germanilor să rămână în România.

În prezent, printr-o sentinţă dată de Tribunalul din Sibiu, Forumul Germanilor s-a constituit drept urmaşul legal al Grupului Etnic German.

Primirea lui Victor Ponta de cancelarul german va costa România pierderea unor proprietăţi imobiliare către etnicii saşi şi urmaşii acestora refugiaţi în Germania. România va trebui să retrocedeze germanilor şi inclusiv Germaniei centrele istorice ale oraşelor săseşti, cartiere întregi de clădiri, hoteluri şi fabrici din Braşov, Sibiu, Sighişoara, Bistriţa, Mediaş, Timişoara, Sebeş etc. Inclusiv cetatea Rupea va fi returnată germanilor, un important obiectiv turistic. Pe lângă acestea se adaugă retrocedarea a zeci de mii de hectare teren arabil şi păduri care au aparţinut Grupului Etnic German

Promenada lui Victor Ponta cu Angela Merkel în faţa Reichstagului va costa enorm statul şi poporul român. Germania se dovedeşte o mare putere care nu ţine cont de prevederile Conferinţei de Pace de la Paris din 1946 şi îşi urmăreşte cu obstinaţie peste timp interesele economice şi politice din vremea Celui De-al Treilea Reich. Germania va deveni proprietară peste 30 % din Transilvania recuperând bunurile Grupului Etnic German şi restaurând parţial Donauland-ul.