Anders Breivik, brațul înarmat al răzbunării europene!
http://www.tracologie.info/polemici/anders-breivik-bratul-inarmat-al-razbunarii-europene-3184.html
Motto:
Cine-au îndrăgit străinii,
Mânca-i-ar inima cânii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Și neamul nemernicia!
Motto:
Cine-au îndrăgit străinii,
Mânca-i-ar inima cânii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Și neamul nemernicia!
Anders Breivik este una dintre din ce în ce mai puținele “celule sănătoase” ale trupului European mâncat de cancer. Privind lucrurile astfel vom vedea că gestul său extrem a fost unul nu doar necesar, dar și eroic prin exemplaritatea și singularitatea sa! Tânărul norvegian, un perfect exemplar al rasei europene, a șocat o lume bolnavă prin caracterul sănătos al faptei sale. Într-o lume de nebuni, cel lucid este întotdeauna închis la ospiciu. Cu secole în urma faptele unui Anders ar fi fost glorificate și cântate de menestreli. Relevant este faptul că norvegianul se consideră inspirat (printre alții) de Vlad Țepeș, un alt erou al luptei împotriva islamizării Europei. Dacă în Evul Mediu ar fi existat jalnica mass-media sau “societatea civilă”, presa ar fi urlat împotriva terorismului, extremismului, totalitarismului, rasismului, nazismului domnitorului valah!
Unii dintre cei ce îi înțeleg motivațiile anti-islamice nu înțeleg totuși de ce Anders nu a comis un atentat împotriva musulmanilor din Norvegia, de ce acțiunea sa a fost îndreptată împotriva unor nativi norvegieni. Problema este însă că acei care propovăduiesc egalitatea între culturi și diversitatea de dragul diversității sunt cei care importă musulmani și schimbă datele demografice ale țărilor europene, cu consecințe dezastroase. Ei sunt vinovaţi de epidemia de violuri și tâlhării din ţările nordice (Stockholm este capitala europeană a violurilor, nici Oslo nu e departe). Aşa că nu e de mirare că sunt pedepsiți pentru faptul că sacrifică siguranța populației pe altarul diversității. Dacă bucătăria ți-e invadată de gândaci, degeaba îi vânezi cu papucul în mană dacă nu-ți trece prin cap să păstrezi curățenia și să arunci gunoiul! Asta a făcut Anders, a aruncat gunoiul! A acționat chirurgical, cu maximă eficiență, cu aceeași eficienţă a terorii pe care o admira la Vlad Țepeș. Atacând tabăra de tineret a partidului laburist (principalul promotor al multiculturalismului neo-marxist și importatorul exclusiv de ”gândaci” în Norvegia), Breivik a scontat pe un efect maxim. Atentatul cu bomba asupra sediului guvernului din Oslo s-a vrut o reacție ofensivă de apărare contra unui prezent multicultural. Atacul asupra tineretului laburist a fost o răsunătoare lovitură dată unui viitor al multiculturalismului.
Unii dintre cei ce îi înțeleg motivațiile anti-islamice nu înțeleg totuși de ce Anders nu a comis un atentat împotriva musulmanilor din Norvegia, de ce acțiunea sa a fost îndreptată împotriva unor nativi norvegieni. Problema este însă că acei care propovăduiesc egalitatea între culturi și diversitatea de dragul diversității sunt cei care importă musulmani și schimbă datele demografice ale țărilor europene, cu consecințe dezastroase. Ei sunt vinovaţi de epidemia de violuri și tâlhării din ţările nordice (Stockholm este capitala europeană a violurilor, nici Oslo nu e departe). Aşa că nu e de mirare că sunt pedepsiți pentru faptul că sacrifică siguranța populației pe altarul diversității. Dacă bucătăria ți-e invadată de gândaci, degeaba îi vânezi cu papucul în mană dacă nu-ți trece prin cap să păstrezi curățenia și să arunci gunoiul! Asta a făcut Anders, a aruncat gunoiul! A acționat chirurgical, cu maximă eficiență, cu aceeași eficienţă a terorii pe care o admira la Vlad Țepeș. Atacând tabăra de tineret a partidului laburist (principalul promotor al multiculturalismului neo-marxist și importatorul exclusiv de ”gândaci” în Norvegia), Breivik a scontat pe un efect maxim. Atentatul cu bomba asupra sediului guvernului din Oslo s-a vrut o reacție ofensivă de apărare contra unui prezent multicultural. Atacul asupra tineretului laburist a fost o răsunătoare lovitură dată unui viitor al multiculturalismului.
Motto:
Cine-au îndrăgit străinii,
Mânca-i-ar inima cânii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Și neamul nemernicia!
"În cursul unei conversații pe care am avut-o cu un prieten suedez și cu o doamnă care a crescut în timpul dictaturii comuniste din România, am ajuns la concluzia că occidentalii au creierele spălate de principiul corectitudinii politice și multiculturalismului, aşa cum se întâmpla în comunism".
Acesta este un citat din manifestul de 1500 de pagini a lui Anders Breivik, cel care în urmă cu o săptămână, a zguduit din temelii nu doar Norvegia, ci însăși fundamentele Europei toleranţei și multiculturalismului. Acest citat a fost postat și pe Facebook, în cadrul unui relevant experiment. Fără a se dezvălui numele autorului, cititorii au fost îndemnați să posteze comentarii privitoare la cele de mai sus. Toți cei care au comentat au concluzionat că autorul are dreptate, şi că cele spuse de Breivik nu constituie altceva decât o observație lucidă, pertinentă și perfect conformă cu realitatea.
Mulți dintre cei care au și-au exprimat acordul cu cele afirmate de Breivik sunt aceiași care s-au declarat revoltați, oripilați, indignați de gestul extrem prin care acesta a înțeles să ia atitudine faţă de starea de fapt expusă. Anders a fost numit în toate felurile de către media: bestia, monstrul, cel mai sângeros criminal, etc. Internetul abundă de sugestii de tortură, de pedepse groaznice pe care ar trebui să le primească “asasinul din Oslo”, sugestii făcute, bineînțeles, de către tot felul de anonimi mioritici “viteji de tastatură” (îndemnurile la ucidere provin exclusiv din mediul virtual românesc, occidentalii nefiind capabili, grație excesului de civilizație, să imagineze vreo pedeapsă "barbară" împotriva autorului)!
Așadar, mare parte a opiniei publice înțelege resorturile care l-au condus pe Anders spre acest gest, fiind de acord (cel puțin la nivel subconștient) cu faptul că motivațiile acestuia sunt cât se poate de reale. Dar, spun ei, nu trebuia să “omoare oameni nevinovați”! Eventual trebuia să se facă auzit altfel, să organizeze o manifestație de protest pașnică (cu autorizație de la primărie, într-un țarc bine-delimitat), să scrie o petiție, să se adreseze presei cu nemulțumirile sale, să activeze în cadrul vreunui partid democratic sau să înființeze vreun ONG…
Opinia publică este prea “castrată” mental pentru a înțelege că Anders a făcut exact ceea ce trebuia, când trebuia, cui trebuia! Europa mileniului III a devenit, din motorul agresiv a creativității umane, din “homeland”-ul luptătorilor, creatorilor de civilizație, cuceritorilor, un teritoriu populat de jalnice populații de timizi emasculați, de masochiști, de roboței umani întorși cu cheia political correctness-ului. Europa e pe buza prăpastiei iar liderii ei actuali nu precupețesc niciun efort pentru a o împinge înainte! Europa noastră și a străbunilor noștri tocmai ne este furată, bucată cu bucată, cu ușurința cu care i se ia bomboana din mâna unui copil. Am fost pregătiți timp de decenii pentru acest lucru, am fost deposedați în urma unui îndelung și insistent proces de siluire mentala de orice urmă de Onoare, Demnitate, Bărbăție!
Suntem în continuare invadați de organism parazitare, de agresive căpușe extrem de bine adaptate, care ne “ajută” să facem praf tot ce a construit în secole glorioasa civilizație europeană. Anticorpii au fost anihilați iar cancerul se extinde exploziv, fără opreliști, în organismul vlăguit al bătrânului continent. Toleranţa exagerată a dus, după cum era normal, la abuzuri din partea invadatorilor. Aceste abuzuri, în loc să-și capete cuvenita reacție de auto-apărare, au constituit pretextul unei noi lărgiri a toleranței, pentru ca în acest cadru lărgit să-și găsească locul din ce în ce mai obraznicele pretenții ale celulelor canceroase!
Anders Breivik este una dintre din ce în ce mai puținele “celule sănătoase” ale trupului European mâncat de cancer. Privind lucrurile astfel vom vedea că gestul său extrem a fost unul nu doar necesar, dar și eroic prin exemplaritatea și singularitatea sa! Tânărul norvegian, un perfect exemplar al rasei europene, a șocat o lume bolnavă prin caracterul sănătos al faptei sale. Într-o lume de nebuni, cel lucid este întotdeauna închis la ospiciu. Cu secole în urma faptele unui Anders ar fi fost glorificate și cântate de menestreli. Relevant este faptul că norvegianul se consideră inspirat (printre alții) de Vlad Țepeș, un alt erou al luptei împotriva islamizării Europei. Dacă în Evul Mediu ar fi existat jalnica mass-media sau “societatea civilă”, presa ar fi urlat împotriva terorismului, extremismului, totalitarismului, rasismului, nazismului domnitorului valah!
Unii dintre cei ce îi înțeleg motivațiile anti-islamice nu înțeleg totuși de ce Anders nu a comis un atentat împotriva musulmanilor din Norvegia, de ce acțiunea sa a fost îndreptată împotriva unor nativi norvegieni. Problema este însă că acei care propovăduiesc egalitatea între culturi și diversitatea de dragul diversității sunt cei care importă musulmani și schimbă datele demografice ale țărilor europene, cu consecințe dezastroase. Ei sunt vinovaţi de epidemia de violuri și tâlhării din ţările nordice (Stockholm este capitala europeană a violurilor, nici Oslo nu e departe). Aşa că nu e de mirare că sunt pedepsiți pentru faptul că sacrifică siguranța populației pe altarul diversității. Dacă bucătăria ți-e invadată de gândaci, degeaba îi vânezi cu papucul în mană dacă nu-ți trece prin cap să păstrezi curățenia și să arunci gunoiul! Asta a făcut Anders, a aruncat gunoiul! A acționat chirurgical, cu maximă eficiență, cu aceeași eficienţă a terorii pe care o admira la Vlad Țepeș. Atacând tabăra de tineret a partidului laburist (principalul promotor al multiculturalismului neo-marxist și importatorul exclusiv de ”gândaci” în Norvegia), Breivik a scontat pe un efect maxim. Atentatul cu bomba asupra sediului guvernului din Oslo s-a vrut o reacție ofensivă de apărare contra unui prezent multicultural. Atacul asupra tineretului laburist a fost o răsunătoare lovitură dată unui viitor al multiculturalismului.
Reiterând analogia cu gândacii, putem spune că Anders a strivit o colonie unde erau depuse ouăle multiculturalismului, stârpind larvele noii generații ce se pregătea să infesteze “bucătăria” norvegiană! În altă ordine de idei, orice civilizație războinică a pedepsit mult mai aspru proprii trădători decât pe înșiși inamici. Să ne aducem aminte de legionarii care au fost mai necruțători în pedepsirea românilor trădători, decât împotriva evreilor. În marșul tinereții legionare se spune “Avem doar gloanțe pentru TRĂDĂTORI!”... nu pentru evrei!
Într-adevăr, invazia musulmană e odioasă, musulmanii trebuie priviți ca niște invadatori împotriva cărora trebuie să luptăm fără cruțare. Nu e neapărat însă să-i disprețuim. Ei au interesul lor, nu le putem cere să ne respecte valorile. Dacă sunt mai puternici ca noi, ne vor impune “valorile” lor, profitând la maximum de toleranţa noastră sinucigașă. Dacă se va întâmpla asta (căci în aceasta direcție se îndreaptă lucrurile!) ne vom merita soarta. Cu adevărat vrednici de ura și disprețul nostru sunt însă cei de același sânge care se pun în slujba inamicului, care îi netezesc calea, care otrăvesc mințile și sufletele europenilor cu zeama fetidă și toxică a multiculturalismului, a socialismului, a etno-masochismului, cei care au pus la index coerența etnică și rasială, Onoarea, Demnitatea, Bărbăția, Mândria!
Dar să presupunem că Anders nu a avut dreptate, că gestul său este unul oribil, odios; într-adevăr, norvegienii, de fapt o mare parte din europeni aşa văd lucrurile. Cu toate acestea, indignarea faţă de “cumplita crimă” căreia i-au căzut victime “copiii Norvegiei” s-a manifestat în spiritul caracteristic europeanului actual: floricele, patetisme ridicole, un cor de văicăreli, “demonstrații” pașnice cu sute de mii de eunuci înlăcrimați, rugăciuni, procesiuni, manifestații cu voie de la Primărie…. Jalnic! Anders a recunoscut sfidător tot ce a făcut, le-a scuipat în faţă disprețul lui suveran după ce le-a ucis copiii, ca un războinic barbar ce este… Iar ei nici măcar nu au curajul să-l omoare, deși sunt infinit mai mulți și au toate pârghiile statului la îndemână! Am citit comentarii laudative la lipsa vreunui sentiment vindicativ al norvegienilor, la faptul că aceștia nu au cerut moartea “odiosului criminal”… Asemenea interpretări nu sunt altceva decât un rușinos elogiu al impotenţei! Evident, după ce au fost obișnuiți sa fie violați de imigranții musulmani, norvegienii au dezvoltat (sau le-a fost dezvoltat) un rușinos masochism colectiv. Dar asta e valabil pentru majoritatea europenilor!
În alta epocă, Anders ar fi fost rupt in bucăți cu mâinile goale de părinții și rudele celor uciși. Deși poate ar părea paradoxal, o astfel de reacție ar fi fost o victorie a lui Anders, cel care a vrut să dea un impuls pentru a scoate la iveală Războinicul European din fiecare dintre noi… Din păcate, Războinicul European, dacă mai sălășluiește pe undeva prin străfundurile subconștientului nostru colectiv, e atât de adânc îngropat sub straturile conformismului social, încât nici măcar iminenţa unei catastrofe rasiale nu l-ar mai putea aduce la lumină!
Războinicul European a răbufnit, cu furie barbară, în Anders Breivik. Nici nu mai contează ce se consideră el sau ce îl consideră alții a fi: cruciat, creștin, mason, fundamentalist, nazist, terorist…
El este doar brațul înarmat al răzbunării europene!
Cine-au îndrăgit străinii,
Mânca-i-ar inima cânii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Și neamul nemernicia!
"În cursul unei conversații pe care am avut-o cu un prieten suedez și cu o doamnă care a crescut în timpul dictaturii comuniste din România, am ajuns la concluzia că occidentalii au creierele spălate de principiul corectitudinii politice și multiculturalismului, aşa cum se întâmpla în comunism".
Acesta este un citat din manifestul de 1500 de pagini a lui Anders Breivik, cel care în urmă cu o săptămână, a zguduit din temelii nu doar Norvegia, ci însăși fundamentele Europei toleranţei și multiculturalismului. Acest citat a fost postat și pe Facebook, în cadrul unui relevant experiment. Fără a se dezvălui numele autorului, cititorii au fost îndemnați să posteze comentarii privitoare la cele de mai sus. Toți cei care au comentat au concluzionat că autorul are dreptate, şi că cele spuse de Breivik nu constituie altceva decât o observație lucidă, pertinentă și perfect conformă cu realitatea.
Mulți dintre cei care au și-au exprimat acordul cu cele afirmate de Breivik sunt aceiași care s-au declarat revoltați, oripilați, indignați de gestul extrem prin care acesta a înțeles să ia atitudine faţă de starea de fapt expusă. Anders a fost numit în toate felurile de către media: bestia, monstrul, cel mai sângeros criminal, etc. Internetul abundă de sugestii de tortură, de pedepse groaznice pe care ar trebui să le primească “asasinul din Oslo”, sugestii făcute, bineînțeles, de către tot felul de anonimi mioritici “viteji de tastatură” (îndemnurile la ucidere provin exclusiv din mediul virtual românesc, occidentalii nefiind capabili, grație excesului de civilizație, să imagineze vreo pedeapsă "barbară" împotriva autorului)!
Așadar, mare parte a opiniei publice înțelege resorturile care l-au condus pe Anders spre acest gest, fiind de acord (cel puțin la nivel subconștient) cu faptul că motivațiile acestuia sunt cât se poate de reale. Dar, spun ei, nu trebuia să “omoare oameni nevinovați”! Eventual trebuia să se facă auzit altfel, să organizeze o manifestație de protest pașnică (cu autorizație de la primărie, într-un țarc bine-delimitat), să scrie o petiție, să se adreseze presei cu nemulțumirile sale, să activeze în cadrul vreunui partid democratic sau să înființeze vreun ONG…
Opinia publică este prea “castrată” mental pentru a înțelege că Anders a făcut exact ceea ce trebuia, când trebuia, cui trebuia! Europa mileniului III a devenit, din motorul agresiv a creativității umane, din “homeland”-ul luptătorilor, creatorilor de civilizație, cuceritorilor, un teritoriu populat de jalnice populații de timizi emasculați, de masochiști, de roboței umani întorși cu cheia political correctness-ului. Europa e pe buza prăpastiei iar liderii ei actuali nu precupețesc niciun efort pentru a o împinge înainte! Europa noastră și a străbunilor noștri tocmai ne este furată, bucată cu bucată, cu ușurința cu care i se ia bomboana din mâna unui copil. Am fost pregătiți timp de decenii pentru acest lucru, am fost deposedați în urma unui îndelung și insistent proces de siluire mentala de orice urmă de Onoare, Demnitate, Bărbăție!
Suntem în continuare invadați de organism parazitare, de agresive căpușe extrem de bine adaptate, care ne “ajută” să facem praf tot ce a construit în secole glorioasa civilizație europeană. Anticorpii au fost anihilați iar cancerul se extinde exploziv, fără opreliști, în organismul vlăguit al bătrânului continent. Toleranţa exagerată a dus, după cum era normal, la abuzuri din partea invadatorilor. Aceste abuzuri, în loc să-și capete cuvenita reacție de auto-apărare, au constituit pretextul unei noi lărgiri a toleranței, pentru ca în acest cadru lărgit să-și găsească locul din ce în ce mai obraznicele pretenții ale celulelor canceroase!
Anders Breivik este una dintre din ce în ce mai puținele “celule sănătoase” ale trupului European mâncat de cancer. Privind lucrurile astfel vom vedea că gestul său extrem a fost unul nu doar necesar, dar și eroic prin exemplaritatea și singularitatea sa! Tânărul norvegian, un perfect exemplar al rasei europene, a șocat o lume bolnavă prin caracterul sănătos al faptei sale. Într-o lume de nebuni, cel lucid este întotdeauna închis la ospiciu. Cu secole în urma faptele unui Anders ar fi fost glorificate și cântate de menestreli. Relevant este faptul că norvegianul se consideră inspirat (printre alții) de Vlad Țepeș, un alt erou al luptei împotriva islamizării Europei. Dacă în Evul Mediu ar fi existat jalnica mass-media sau “societatea civilă”, presa ar fi urlat împotriva terorismului, extremismului, totalitarismului, rasismului, nazismului domnitorului valah!
Unii dintre cei ce îi înțeleg motivațiile anti-islamice nu înțeleg totuși de ce Anders nu a comis un atentat împotriva musulmanilor din Norvegia, de ce acțiunea sa a fost îndreptată împotriva unor nativi norvegieni. Problema este însă că acei care propovăduiesc egalitatea între culturi și diversitatea de dragul diversității sunt cei care importă musulmani și schimbă datele demografice ale țărilor europene, cu consecințe dezastroase. Ei sunt vinovaţi de epidemia de violuri și tâlhării din ţările nordice (Stockholm este capitala europeană a violurilor, nici Oslo nu e departe). Aşa că nu e de mirare că sunt pedepsiți pentru faptul că sacrifică siguranța populației pe altarul diversității. Dacă bucătăria ți-e invadată de gândaci, degeaba îi vânezi cu papucul în mană dacă nu-ți trece prin cap să păstrezi curățenia și să arunci gunoiul! Asta a făcut Anders, a aruncat gunoiul! A acționat chirurgical, cu maximă eficiență, cu aceeași eficienţă a terorii pe care o admira la Vlad Țepeș. Atacând tabăra de tineret a partidului laburist (principalul promotor al multiculturalismului neo-marxist și importatorul exclusiv de ”gândaci” în Norvegia), Breivik a scontat pe un efect maxim. Atentatul cu bomba asupra sediului guvernului din Oslo s-a vrut o reacție ofensivă de apărare contra unui prezent multicultural. Atacul asupra tineretului laburist a fost o răsunătoare lovitură dată unui viitor al multiculturalismului.
Reiterând analogia cu gândacii, putem spune că Anders a strivit o colonie unde erau depuse ouăle multiculturalismului, stârpind larvele noii generații ce se pregătea să infesteze “bucătăria” norvegiană! În altă ordine de idei, orice civilizație războinică a pedepsit mult mai aspru proprii trădători decât pe înșiși inamici. Să ne aducem aminte de legionarii care au fost mai necruțători în pedepsirea românilor trădători, decât împotriva evreilor. În marșul tinereții legionare se spune “Avem doar gloanțe pentru TRĂDĂTORI!”... nu pentru evrei!
Într-adevăr, invazia musulmană e odioasă, musulmanii trebuie priviți ca niște invadatori împotriva cărora trebuie să luptăm fără cruțare. Nu e neapărat însă să-i disprețuim. Ei au interesul lor, nu le putem cere să ne respecte valorile. Dacă sunt mai puternici ca noi, ne vor impune “valorile” lor, profitând la maximum de toleranţa noastră sinucigașă. Dacă se va întâmpla asta (căci în aceasta direcție se îndreaptă lucrurile!) ne vom merita soarta. Cu adevărat vrednici de ura și disprețul nostru sunt însă cei de același sânge care se pun în slujba inamicului, care îi netezesc calea, care otrăvesc mințile și sufletele europenilor cu zeama fetidă și toxică a multiculturalismului, a socialismului, a etno-masochismului, cei care au pus la index coerența etnică și rasială, Onoarea, Demnitatea, Bărbăția, Mândria!
Dar să presupunem că Anders nu a avut dreptate, că gestul său este unul oribil, odios; într-adevăr, norvegienii, de fapt o mare parte din europeni aşa văd lucrurile. Cu toate acestea, indignarea faţă de “cumplita crimă” căreia i-au căzut victime “copiii Norvegiei” s-a manifestat în spiritul caracteristic europeanului actual: floricele, patetisme ridicole, un cor de văicăreli, “demonstrații” pașnice cu sute de mii de eunuci înlăcrimați, rugăciuni, procesiuni, manifestații cu voie de la Primărie…. Jalnic! Anders a recunoscut sfidător tot ce a făcut, le-a scuipat în faţă disprețul lui suveran după ce le-a ucis copiii, ca un războinic barbar ce este… Iar ei nici măcar nu au curajul să-l omoare, deși sunt infinit mai mulți și au toate pârghiile statului la îndemână! Am citit comentarii laudative la lipsa vreunui sentiment vindicativ al norvegienilor, la faptul că aceștia nu au cerut moartea “odiosului criminal”… Asemenea interpretări nu sunt altceva decât un rușinos elogiu al impotenţei! Evident, după ce au fost obișnuiți sa fie violați de imigranții musulmani, norvegienii au dezvoltat (sau le-a fost dezvoltat) un rușinos masochism colectiv. Dar asta e valabil pentru majoritatea europenilor!
În alta epocă, Anders ar fi fost rupt in bucăți cu mâinile goale de părinții și rudele celor uciși. Deși poate ar părea paradoxal, o astfel de reacție ar fi fost o victorie a lui Anders, cel care a vrut să dea un impuls pentru a scoate la iveală Războinicul European din fiecare dintre noi… Din păcate, Războinicul European, dacă mai sălășluiește pe undeva prin străfundurile subconștientului nostru colectiv, e atât de adânc îngropat sub straturile conformismului social, încât nici măcar iminenţa unei catastrofe rasiale nu l-ar mai putea aduce la lumină!
Războinicul European a răbufnit, cu furie barbară, în Anders Breivik. Nici nu mai contează ce se consideră el sau ce îl consideră alții a fi: cruciat, creștin, mason, fundamentalist, nazist, terorist…
El este doar brațul înarmat al răzbunării europene!
Comments
Va iubesc d\le Burlacu pt acest articol