RUSO-MONGOLO-TURCOMANILOR, JOS MAINILE DE PE MOLDOVA DE EST.
7
iulie 2013, 08:09
"Read More"
În
preajma aderării României la Uniunea Europeană, am avut prilejul să discut cu un
ziarist rus, de la cea mai importantă Agenţie de presă din ţara lui. Se afla la
Chişinău, eu la fel, amândoi aveam un serviciu în capitala Republicii Moldova.
El se simţea ca acasă, ca în ţara lui, dar acelaşi sentiment îl aveam şi eu. O
situaţie paradoxală: el vedea Basarabia ca pe un teritoriu rusesc, eu -
românesc.
Întâmplarea a făcut să ne întâlnim faţă în faţă, pe la mijlocul unui
octombrie, la fel de luminos ca septembrie, la o sărbătoare tradiţională a
vinului basarabean. Era singur la masă când m-am aşezat, cu permisiunea lui.
Părea puţin euforic. Blond ca lămâia, vreo 35 de ani, figură atletică, privire
albastră, pătrunzătoare.
După ce am schimbat câteva vorbe, am început să călătorim, ba prin
România, ba prin Federaţia Rusă. L-am plimbat şi prin Capitală, dar şi în
provincie. Din când în când, mă oprea: ”Pe acolo am fost”. ”De ce, când?” A dat
din umeri, adică era treaba lui, nu a mea. Treptat, aşa s-a mai băut o cană de
vin, acceptată fărănegocieri, deci plătită de mine.
”Am auzit căvreţi să aderaţi la Uniunea Europeană”. ”Da, aşa este”. ”Dar,
pe noi ne-aţi întrebat?” ”Care noi?” ”Noi, Federaţia Rusă”. ”Nu. Trebuia?” ”Da,
negreşit.Ţara mea e nemulţumită de atitudinea României, nu s-a aşteptat ca
aceasta săfacă un asemenea pas fără să fim consultaţi. E ca un fel de
trădare...”.
La a doua canăde vin, i-am spus: ”Să presupunem că România a greşit... Ce
veţi face, cum veţi reacţiona la gestul ei de-a dreptul îndrăzneţ?” ”Vom
demonstra că ţara dumneavoastră nu merita să intre în UE, avem mijloacele
noastre... Până atunci, cumpărăm tot ce se poate cumpăra în România, la preţuri
care ne convin. Apoi, aşteptăm...”.
”Aşteptăm”!Brusc mi-am amintit de Dan Puric, aflat într-un turneu în
Federaţia Rusă, care povesteşte undeva că, după un spectacol, aflat în faţa unui
important general rus venit să-l felicite, i-a spus acestuia, în lipsă de
altceva, ca să facă un pic de conversaţie de protocol, că România va adera la
UE. ”Nu-i nimic, noi văaşteptăm!” – a replicat acel piept plin de medalii de sus
până jos.
Alte exemple de acest gen, din care să reiasă că uneori suntem priviţi în
continuare, mai ales de la Kremlin, ca o fostă colonie rusească, stau la
îndemâna multora dintre noi.
Uneori, România ştie, alteori nu ştie cum este catalogată în afara
graniţelor sale. Dacă un general rus şi un ziarist de la Moscova afirmă că
Federaţia Rusă”aşteaptă”, iată că s-a aşteptat până acum. ”Vă uniţi cu Republica
Moldova, dacă intraţi în C.E.A.!”. Parcă aşa sună o recomandare, un alt fel de
ultimatum când vine de la Kremlin, învelit în catifea, dat
României.
Până în prezent, dorinţa Federaţiei Ruse de a lărgi C.E.A. se oprea la
Prut. Cel puţin la nivel declarativ. Zilele trecute, această dorinţă a trecut
graniţa României. Perioada complicaţă prin care trece ţara, sfâşâiată de lupta
pentru putere timp de 23 de ani, o transformă într-un fel de pradă pentru marele
său vecin şi fost stăpân.
Dialog imaginar: ”Altfel? Ce se întâmplă dacă nu suntem de acord cu acest
punct de vedere, de aderare la C.E.A., ba chiar îl ignorăm?” ”Altfel, adio unire
între cele două state româneşti!” ”Dar, aceasta depinde numai de voi, ruşii?”
”Da!” ”Dar, părerea UE, din care facem parte, nu contează?”
”Nu!”
Iată un alt fel de traducere a pricazului de la Moscova: ”Dacă nu vreţi
să intraţi în C.E.A.,şi e clar că nu vreţi, atunci renunţaţi definitiv la unirea
cu Moldova din stânga Prutului. Altfel, cine ştie unde se poate ajunge?” Dacă
aşa stau lucrurile, se pare că nu mai e de glumă.
Cineva spune că Federaţia Rusă ”ne întinde o mână”. Uneori, mâna întinsă
se termină cu o îmbrăţişare. Numai că, atunci când te îmbrăţişează Federaţia
Rusă poţi să te sufoci.
Unii analişti politici mai firoscoşi ar putea să afirme, dând frâu liber
imaginaţiei lor: ”Poate că Federaţia Rusă are deja o lumină verde de la
Bruxelles. România a mai fost lăsată în secolul trecut, de către Occident, în
braţele Moscovei. Nemulţumit de prestaţia ţării noastre în plan european, Vestul
ar putea să renunţe din nou la ruda sa mai săracă numită mai sus. Speculaţii, ar
spune alţii.
Sau: faptul căMoscova nu s-a consultat cu celelalte cancelarii
occidentale, în legătură cu aceeastă invitaţie incendiară, nu mai trebuie pus la
îndoială. În plan internaţional, Federaţia Rusă continuă să acţioneze ferm ca un
partener egal cu Uniunea Europeană, sau cu alte centre de
putere.
România
se află în faţa unei provocări fărăprecedent.
În toată ţara, găseşti de câţiva ani inscripţii care sună aşa: ”Basarabia
e România!”Strângerea semnăturilor necesare pentru Unire se apropie de sfârşit.
Întrebarea de bun-simţ pe care şi-o poate pune orice român este următoarea:
”România, cu numeroasele probleme pe care le are de rezolvat la ora actuală,
inclusiv controversata regionalizare şi noua Constituţie, în condiţii de
coabitare belicoasă, este pregătită pentru aşa
ceva?”
Totodată, cu o uşoară modificare, românii din dreapta, dar mai ales din
stânga Prutului, ar trebui să găsească răspuns la o altă întrebare: ”Republica
Moldova, cu o situaţie internă în derivă, cu un partid comunist foarte puternic,
este pregătită pentru un asemenea pas? Există o majoritate care să dorească
Unirea?”Dacă răspunsul e DA, bravos naţiune! Dacă e NU, ce vom face cu
semnăturile respective?
Şi o simplăîngrijorare: un asemenea eveniment special în istoria României
a fost bine gândit de actuala putere, are la bază o strategie, sau vom
înregistra un eşec răsunător de politică externă românească, cu un efect
devastator pentru decenii la rând? http://adevarul.ro/international/rusia/federatia-rusa-romania-adio-raman-tine-1_51d8f636c7b855ff560f418b/index.html
Comments