Mistere in Muntii Neamtului
Descoperirile uimitoare facute de un profesor in Muntii Nemtului au avut darul sa stârneasca largi controverse in rândul istoricilor si sa aduca zona in centrul atentiei, transformând-o intr-un tinut al misterelor greu de elucidat. Aici, au fost gasite tablite din lut, imprimate cu pictograme care s-ar putea dovedi a fi forme ale celei mai vechi scrieri din lume. Mai nou, tot aici a fost descoperita o ciudata structura megalitica, inscriptionata cu un amestec de litere glagolitice, caracetere paleoslavone si simboluri necunoscute. In cazul in care ar fi descifrat, textul ar putea oferi informatii despre viata si cultura celor care au trait pe aceste locuri cu mai bine de o mie de ani in urma. Dumitru Ionita este doctor in istorie, filosofie si drept international. Locuieste in Farcasa si este profesor de stiinte socio-umane, la liceul din Borca. In palmaresul descoperirilor sale sunt incluse sceptrul voievodal ceremonial al lui Stefan cel Mare, sigilliul din aur al lui Cuza, icoana lui Daniil Sihastru, paftalele lui Petru Rares, blazonul familial al domnitorului Mihail Sturdza si harta cartografului Ortelius, in care apare pentru prima oara Dacia pe globul pamântesc. Pe teritoriul comunei Farcasa, in situl arheologic deschis la poalele Ceahlaului, in punctul denumit Vadu Rau, profesorul a gasit nu mai putin de 120 de tablite din lut ars, inscriptionate cu simboluri protoliterate -imagini reprezentând forme primitive de scriere ale populatiei din perioada neolitica. Tablitele protoliterate descoperite de profesorul Ionita s-au dovedit a data din perioada anilor 5.500 inainte de Hristos si sunt identice, ca forma si mod de exprimare, cu cele din anticul Sumer. Deosebirea este insa aceea ca tablitele sumeriene, considerate actualmente a constitui prima forma de scriere din istoria omenirii, sunt cu cel putin 1.000 de ani mai noi decât cele descoperite la Farcasa. „Acest lucru dovedeste, in mod indiscutabil, faptul ca primele scrieri din lume au aparut la noi si nu in alta parte a globului pamântesc”, a afirmat istoricul Ionita. El a mai spus ca va face toate demersurile pentru a ni se recunoaste acest lucru pe plan international.
Piatra misterioasa de pe Valea Bistritei
Cercetarile profesorului Ionita in Muntii Neamtului au dus, recent, la descoperirea unei pietre imense, inscriptionata cu un amestec de simboluri misterioase si de litere apartinând unui alfabet vechi de peste o mie de ani. „Descoperirea a fost facuta pe Valea Bistritei, respectiv in zona unei trecatori de pe masivul Goia. Piatra este incizata cu o scriere care se deruleaza pe registre semicirculare, iar simbolurile, precum si literele care apartin alfabetului glagolitic si, partial, celui slavon vechi, au dimensiuni de 10-15 centimetri”, a relatat profesorul Ionita.
Scrierea glagolitica a aparut in secolul al IX-lea (dupa unele opinii chiar cu mult inainte de aceasta data) si este constituita dintr-un amestec de litere grecesti si arabe. Alfabetul glagolitic a fost folosit in anii 800 de fratii Chiril si Metodiu, care l-au adaptat limbii slavone transformându-l in cunoscutul alfabet chirilic pe care l-au utilizat, mai apoi, pentru a traduce Scriptura si Liturghia din limbile greaca si latina. In anul 1717, tarul Petru cel Mare, aflat in vizita la catedrala din Rheims, a descoperit un fapt uimitor: regii Frantei erau incoronati, de sute de ani, depunând juramântul pe o Evanghelie scrisa partial in limbaj glagolitic, mostenita de la primul rege francez crestinat, Clovis. Tarul Petru a descifrat cu usurinta textele scrise intr-o limba asemanatoare celei slavone. In cazul pietrei descoperite in Muntii Neamtului, lucrurile sunt insa mai complicate, fiindca literele glagolitice sunt insotite de simboluri misterioase, formând mesaje de sine statatoare. In opinia profesorului Ionita, acest fapt ar putea fi explicat prin aceea ca, in urma cu peste o mie de ani, locuitorii acestor tinuturi au incercat sa imbine alfabetul glagolitic care tocmai se raspândea, cu propria lor forma de exprimare scrisa, datând din vremea geto-dacilor. O desoperire asemanatoare a mai fost facuta, pe teritoriul tarii noastre, doar la Basarabi, in judetul Constanta, unde a fost scos la lumina un complex rupestru sapat intr-un masiv muntos de creta. In lume, se mai pastreaza de asemenea sapte manuscrise glagolitice, adevarate opere de arta in opinia profesorului Ionita, printre acestea numarându-se cele de la Vatican, Athos si Sinai. Dat fiind faptul ca scrierea glagolitica a fost folosita in exclusivitate doar pentru textele si mesajele cu caracter religios, piatra descoperita pe Valea Bistritei ar putea reprezenta fie un monument funerar al vreunui conducator, fie un altar de inchinaciune al crestinilor timpurii de pe meleagurile noastre. „Facem in continuare cercetari in zona si mai ales ne straduim sa descifram textul sapat in piatra, fiindca descifrarea acestor grupuri de litere ce contin un mesaj evident, ar putea elucida aspecte inedite cu privire la istoria veche a României”, a spus Dumitru Ionita.
Monumentul, dinamitat de cautatorii de comori
Vestigiul cu inscriptii glagolitice, datând dupa primele estimari ale profesorului Ionita cel putin din secolele IX-X, nu a scapat insa manifestarilor barbare ale oamenilor timpurilor noastre. Dupa ce au aflat de descoperire, câtiva localnici au dinamitat pur si simplu blocul de piatra, in speranta ca sub ea vor gasi ingropate comori. Nu au gasit nimic, insa au reusit sa distruga partial piatra inscriptionata, dislocând-o si spargând-o in trei blocuri distincte. Din nefericire, autoritatile nu au luat nicio masura vis a vis de actul de barbarie comis. Din fericire, insa, inscriptiile misterioase s-au pastrat in marea lor majoritate si asteapta sa fie descifrate.
Comments